[:md]
A început ultima săptămînăa urcușului duhovnicesc pe care Postul mare ne-o pune în față, Săptămîna Patimilor sau Săptămîna mare, notează Actualități.md.
Primele trei zile se numesc mari și sfinte pentru că reamintesc sensul eshatologic al Paștelui. A patra zi, joi, marchează cea din urmă Cină a Domnului cu ucenicii Săi si trădarea lui Iuda. A cincea zi, vineri, numită și “Paștile Crucii”, este cu adevărat începutul Paștelui (Trecere), iar sîmbătă este ziua în care tristețea este transformată în bucurie prin omorîrea morții.
Creștinii-ortodoxi care doresc să-și curețe trupul și sufletul de păcate țin post negru și se rostesc rugăciuni în Săptămîna Patimilor. În timpul acestei săptămîni ne reamintim și trăim ultimele zile din viața Mîntuitorului, cu întreaga lor tensiune și dramă lăuntrică. Este o stare de sobrietate și măreție, de tristețe și bucurie, de pocăință și speranță.
Creștinii se pregătesc cu sfințenie de marea sărbătoare a Învierii Domnului, astfel în Vinerea seacă credincioșii și cei cu pacate grele nu manincă nimic toată ziua.
Gospodinele coc cozonaci și Pască, de asemenea vopsesc și ouă roșii pentru a le sfinți la Biserică în noaptea Învierii.
