[:md]
CNA a fost ţapul ispăşitor când s-a declanşat criza politică de proporţii în primăvara anului 2013. Atunci s-a transmis mesajul că e bine să nu facem justiţie la televizor, să vorbim despre anchete, deoarece acestea pot periclita parcursul european al ţării. Dosarele respective vizau oamenii activi ai ţării, exponenţi ai guvernării şi atunci aceste anchete ar fi avut potenţialul de a deturna cursul european al RM, a declarat în exclusivitate pentru Studio Sputnik-Moldova, Cristina Ţărnă, vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), relatează Actualități.md.
„E paradoxal ce spun, pentru că, la nivel teoretic, nu există contradicţie între integrarea europeană şi lupta cu corupţia, iar la nivelul practic, când ai în faţă Acordul de Asociere cu UE, nu poţi vorbi cu voce tare despre problemele pe care Moldova le are. CNA a înţeles mesajul care i s-a transmis: că anchetele pe care le desfăşoară nu trebuie vociferate”, a declarat Ţărnă.
Vicedirectorul CNA a menţionat că „în domeniul combaterii corupţiei în RM se depun multe eforturi, dar o instituţie de una singură, fără sprijin politic şi public, nu poate face prea multe”.
„Tocmai aceste două dimensiuni trebuie dezvoltate. Nu CNA poate dezvolta sprijinul politic; este o chestiune de voinţă internă şi de integritate a politicienilor care conduc această ţară. Dacă vor să lupte cu corupţia, atunci nu vor crea impedimente artificiale atât financiare, cât şi de ordin legislativ pentru ca o instituţie să fie eficientă”, a continuat vicedirectorul CNA.
Printre piedicile artificiale create în activitatea CNA, Ţărnă a evidenţiat bugetul insuficient al instituţiei. De asemenea, pe parcursul unui an au existat tentative de reducere a salariilor angajaţilor CNA.
„Argumentul că suntem o ţară care are dificultăţi de ordin bugetar ar fi valabil dacă nu am observa impedimentele ce se creează şi pe linia negocierii de asistenţă externă de care ar putea beneficia instituţia. Coordonatorul asistenţei externe pentru RM este Cancelaria de Stat care, pe parcursul ultimilor 2 ani, a transmis constant donatorilor că CNA nu este o prioritate pentru Guvern”, a reiterat Ţărnă.
Cât priveşte sprijinul public, în opinia Cristinei Ţărnă, „acesta nu va exista atât timp cât CNA nu va demonstra o eficienţă mult peste aşteptările oamenilor, astfel încât să fie depăşită bariera de neîncredere care este una cronică faţă de toate instituţiile din Moldova”.
Indicele Competitivităţii Globale a plasat RM în acest an pe locul 126 din 144 la capitolul combaterii corupţiei. Potrivit vicedirectorului CNA, „cel care ne trage cel mai mult la fund este corupţia judiciară”.
„Indicatorul Competitivităţii Globale este unul agregat şi se calculează în funcţie de mai mulţi parametri. Pentru anul 2014, acest indicator la capitolul corupţia judiciară plasează RM pe ultimul loc. Adică, corupţia judiciară este pe locul 144 din 144 de ţări participante în clasament. Cred că acest lucru este o explicaţie în plus de ce, per total, din toţi indicatorii agregaţi în acest clasament, RM se situează pe locul 122. Cel mai tare ne trage la fund corupţia judiciară”, a comentat vicedirectorul CNA.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, făcut în premieră la începutul acestui an, fenomenul corupţiei afectează toate statele membre ale UE, iar pagubele anuale pe care le provoacă acest flagel se cifrează la 120 miliarde de euro. Cristina Ţărnă a declarat pentru Sputnik-Moldova că în RM asemenea estimări nu au fost făcute.
„Raportul CE este unul reprezentativ. State dezvoltate din UE, precum Germania, Franţa, Italia recunosc deschis că au probleme mari cu corupţia şi mă întreb, dacă ei recunosc franc acest lucru, de ce noi trebuie să ne ascundem după deget. Ca să începi să rezolvi o problemă, trebuie să recunoşti că ai această problemă. Suntem în cozile clasamentului, iar fiecare în parte spune că nu avem corupţie, acesta este paradoxul”, a declarat vicedirectorul CNA.
Mita totală oferită anul acesta de moldoveni se ridică la 1,286 miliarde lei, conform cercetării sociologice „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice”, prezentată miercuri de Transparency International – Moldova (TI-Moldova).
Mita medie plătită de reprezentanţii gospodăriilor casnice variază în funcție de domeniu, cea mai mare fiind achitată în Procuratură (2780 lei) şi instanţele de judecată (2120 lei). Oamenii de afaceri plătesc cele mai mari mite în instanţele de judecată (8809 lei), pentru a câştiga achiziţiile publice (7000 lei) şi în birourile de avocaţi (4075 lei).
