[:md]
Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc astăzi Boboteaza, ziua în care Isus a fost botezat la vârsta de 30 de ani în apele râului Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, notează Actualități.md.
Atât în ajun, dar şi de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe din ţară, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor se sfinţeşte printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt Agheasma Mare.
Cu această apă sfinţită se stropesc casele, chiar de către preot, înainte de Bobotează. După care, din ziua de Ajun, până la Odovanie, pe 14 ianuarie, se bea dimineaţa pe nemâncate după rugăciune.
În localităţile aşezate pe malul unui râu se obişnuieşte ca preotul, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar îngheţată, după care câţiva flăcăi curajoşi sar pentru a o aduce înapoi.
Botezul Mântuitorului are o semnificaţie aparte în religie. Atunci, la apa Iordanului, s-a arătat Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh.
Cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu s-a coborât în chip de porumbel şi a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”
Astfel, Hristos şi-a arătat calitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu. Mântuitorul a primit botezul pocăinţei, nu pentru că avea păcate, ci de arăta că firea omenească are nevoie de transfigurare pentru a se putea desăvârşi în harul Sfintei Treimi.
Boboteaza este astfel şi o sărbătoare dedicată purificării naturii, şi mai ales a apelor, de forţele răului. Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, căpătând puteri neobişnuite.
De Bobotează şi în ajunul sărbătorii, se sfinţesc apele, iar credincioşii vin la biserică după aghiasmă.
Se spune că agheasma tămăduieşte rănile şi este păstrată în casă pentru a avea linişte şi pace.
Atunci când se ia agheasmă, nu trebuie să fim certaţi cu nimeni. Legenda mai spune că dacă în această zi ninge sau e ger, atunci roada va fi bogată.
