[:md]
De astăzi creștinii ortodocși din toată lumea intră în ultima săptămîna a Postului Paștilor, numită Săptămîna Patimilor sau Săptămîna Mare. În această săptămînă credincioșii se pregătesc să întîmpine marea sărbătoare a Învierii Mîntuitorului Isus Hristos.
Săptămîna Patimilor este cea mai strictă săptămână din anul bisericesc, în care se rememorează evenimentele trăite de Mântuitorul Isus Hristos în săptămâna premergătoare Învierii Sale.
În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. "Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blestemă casa!"
În Marțea Mare se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lîngă casă.
Miercurea Mare este ultima zi în care gospodarii mai pot face treburi pe cîmp sau în care se mai spală și se calcă. Din această zi, se spune că bărbații trebuie să stea pe lîngă casă și să își ajute nevestele.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții, iar femeile merg la biserică și împart colaci de post, vin, miere și fructe, în timp ce bărbații aprind focuri rituale în curți, pentru sufletele morților care se reîntorc acasă. În după-amiaza acestei zile se fac copturile: pâinea, pasca și cozonacul. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.
În Joia Mare, există superstiția conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul.
În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru. Aceasta este o zi în care nu se face treaba sau mîncare, unii se scaldă în răuri pentru a fi sănătoși tot timpul anului și seara se merge la biserică pentru Prohod și trecerea pe sub Sfantul Aer. În același timp credincioșii, care nu pot, totuși, posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oțet, deoarce lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.
Alte superstiții ale Vinerii Mari ar fi următoarele: dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală și spirite rele.
Iar în Sîmbăta Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această zi, fac ultimele pregătiri pentru masă și scot hainele noi pentru Înviere. Seara se vopsesc ouăle, dacă nu s-au pregătit din Joia Mare, și se face un coș pentru biserică ce conține: ouă roșii, pască, cozonac, sare, usturoi, friptură de miel etc. Conform tradiției străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină și se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. Pot termina, însă, toate treburile casei. Ca o superstiție, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
Ca obiceiuri și tradiții se spune că în Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.
