[:md]
Proiectul declaraţiei finale a Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc luna aceasta la Riga, nu conține nici o frază care să indice deschiderea Uniunii Europene către o viitoare admitere a Moldovei, Ucrainei și Georgiei, ceea ce reprezintă un pas înapoi față de summit-ul din 2013 de la Vilnius, relatează Actualități.md.
Proiectul de declarație a intrat în posesia jurnaliștilor de la Europa Liberă, care scriu că textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a primit mai multe amendamente, dar nici unul suficient de ambițios încât să recunoască aspirațiile europene ale celor trei foste republici sovietice.
Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, ce se va desfășura în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, unde a fost primit prost.
Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. În acest moment, șansele ca acest lucru să se întâmple se apropie de zero.
Potrivit Europei Libere, singura mențiune relativă la relațiile dintre statele Parteneriatului Estic și UE este conținută într-o frază atât de vagă și golită de orice fel de angajament încât nu înseamnă aproape nimic din punctul de vedere al acțiunii politice. Ea afirmă că „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.
Amintim că actuala guvernare a renunţat la ideea depunerii cererii de aderare la Uniunea Europeană pentru a împiedica Bruxellesul să intervină în scandalul legat de Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Depunerea unei cereri de aderare, indiferent de finalitate, ar oferi UE pârghii suplimentare pentru a interveni în procesele interne din Moldova. Concluziile se conţin în studiul semnat de expertul de la IDIS Viitorul, Leonid Litra.
„Odată depusă, cererea de aderare ar fi oferit UE un instrument puternic de a interveni în dosare importante în Moldova. (…) Afirmaţia pe ton brutal a preşedintelui PD, Marian Lupu, secondată şi de PLDM prin Valeriu Streleţ, precum că Moldova nu trebuie să depună cererea de aderare pe motiv că va primi un răspuns negativ şi că „trebuie de aplecat urechea la sfaturile celor din Europa” este un semnal clar că Moldova nu doreşte o avansare a relaţiei cu UE”, afirmă expertul de la IDIS Viitorul.
Potrivit expertului, depunerea cererii de aderare la UE şi obţinerea unui rezultat pozitiv este aproape în totalitate dependent de voinţa Chişinăului, care urmează s-o susţină prin reforme concrete în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, dar şi printr-o anchetă credibilă în dosarul Băncii de Economii.
Totodată Leonid Litra consideră că PLDM şi PD au renunţat la obiectivele proeuropene inclusiv de dragul comuniştilor, pentru „a acomoda PCRM în coaliţia creată pentru ca ultimul să-şi poată păstra electoratul şi să-şi apere poziţia expusă în electorală”.
Actualități.md amintește că anterior socialiștii au cerut tribunal internațional pentru oligarhii de la guvernare.
