[:md]
Guvernatorul Băncii Naţionale Dorin Drăguţanu a confirmat că singura opţiune de a conferi un statut creditelor acordate de BNM celor trei bănci aflate sub administrare specială , BEM, Unibank şi Banca Socială, în cazul că acestea nu vor putea rambursa sumele primite, este transformarea acestor împrumuturi în datorie publică, relatează Actualități.md.
Declaraţia a fost făcută de către guvernator la briefingul tradiţional al BNM pe marginea evoluţiei inflaţiei, organizat la finele fiecărui trimestru de către Banca Centrală. „Potrivit hotărârii de Guvern desecretizată, dacă la un moment dat creditele acordate celor trei bănci intrate sub administrare specială nu vor fi rambursate, aceste împrumuturi vor trebui să fie înlocuite cu VMS-uri emise de Ministerul de Finanţe şi se vor transforma în datorie publică cu o perioadă de răscumpărare de 15-20 de ani”, a declarat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.
Cel mai probabil scenariu — emisiunea de Valori Mobiliare ale Statului
Prin urmare, dacă cele zece miliarde de lei (neoficial se vorbeşte despre 16 miliarde) , oferite băncilor respective sub garanţia guvernului de către BNM pentru a nu intra în faliment, nu vor putea fi rambursate după încheierea perioadei de administrare specială, Guvernul va fi nevoit să emită Valori Mobiliare de Stat iar banii acumulaţi din vinderea acestor obligaţiuni să fie rambursaţi Băncii Centrale.
Cu alte cuvinte, populaţia şi agenţii economici vor putea cumpăra obligaţiunile statului, care de regulă sunt mai atractive decât depunerea economiilor în bănci sau investiţiile în afaceri datorită siguranţei veniturilor. De remarcat, că Politica Fiscală din acest an chiar prevede sporirea atractivităţii valorilor mobiliare de stat şi scăderea atractivităţii depozitelor bancare, veniturile provenite din acestea fiind impozitate din acest an.
Astfel, o mare parte a economiilor populaţiei nu vor ajunge să fie investite în economia reală ci la acoperirea furtului din sistemul bancar. De regulă, odată ce obligaţiunile ajung la scadenţă, statul emite o nouă cantitate de obligaţiuni, cu mijloacele obţinute fiind întorşi banii subscriitorilor precedenţi plus dobânda. Astfel, dacă cel puţin o parte din bani pentru stingerea datoriei nu sunt repartizaţi din buget, datoria statului creşte.
Datoria publică va creşte, spaţiul fiscal va scădea
Pericolul convertirii în datorie publică a creditelor oferite de BNM celor trei bănci a fost remarcat şi de analiştii de la Expert-Grup.
Aceştia au atenţionat, că salvarea sectorului bancar poate să aibă consecințe pe o perioadă cu mult mai îndelungată. „Convertire în datorie de stat a creditelor oferite de către BNM băncilor în derivă, ar putea spori substanțial datoria publică şi ar putea diminua în viitor spaţiul fiscal al guvernului”, subliniază autorii studiului.
Datoria publică ar putea ajunge la 42% din PIB
Pînă în anul curent, datoria publică a crescut treptat şi trebuia să ajungă în 2015 la 33,5% din PIB, cu mult sub pragul critic de 60%. Însă în cazul creşterii potenţiale a datoriei interne cu acele 10 miliarde de lei, ponderea datoriei publice va creşte cu aproximativ 8,5 p.p. faţă de nivelul iniţial prognozat, atingând cifra de 42% din PIB.
Problema este şi mai gravă în 2015 pentru bugetul de stat, deoarece în anul acesta este punctul culminant în deservirea datoriei de stat, care s-a mărit practic de două ori faţă de 2014, atingând nivelul de 1,3 mld. de lei.
Administrarea specială se încheie în decembrie-ianuarie
Dacă vor fi convertite sumele respective în datorie publică vom afla după încheierea procedurii de administrare specială instituită de către BNM la cele trei bănci şi prelungită la finele lunii martie cu nouă luni. Astfel, la Banca Socială şi Banca de Economii termenul de administrare specială expiră la finele lunii decembrie iar cea de la Unibank, la finele lui ianuarie, 2016.
Licitaţie pentru selectarea companiei, care va continua investigaţia începută de Kroll
Evident, sumele respective pot fi rambursate de către cele trei bănci doar în cazul, că vor fi recuperate de la beneficiarii creditelor, oferite fraudulos în noiembrie, 2014. Pentru aceasta, potrivit lui Drăguţanu, este necesară o nouă investigaţie, după ce investigaţia companiei Kroll a arătat beneficiarul vizibil al creditelor respective.
Amintim, că acesta s-a dovedit a fi preşedintele consiliului de administraţie al BEM, Ilan Shor, aflat acum sub arest la domiciliu pentru un termen de 30 de zile.
O nouă investigaţie ar trebui să găsească beneficiarii finali ai creditelor pentru ca ulterior banii să fie întorşi pe conturile băncilor. BNM va organiza în viitorul apropiat o nouă licitaţie privind selectarea unei companii internaţionale care va purcede faza a doua a investigaţiilor, scrie eco.md.
Actualități.md amintește că anterior liderul Partidului Socialiștilor Igor Dodon care a publicat pe blogul său personal acte care demonstrau cum autoritățile au efectuat furtul secolului a declarat de asemenea că guvernarea va încearca recuperarea miliardelor furate din sectorul bancar, de pe spinarea și din contul cetățenilor Moldovei.
