[:md]
Astăzi se împlinesc 511 ani de la moartea domnitorului, Ştefan cel Mare, relatează Actualități.md.
Cu acest prilej, reprezentanţii clasei politice şi simpli cetăţeni vor depune flori la monumentul voievodului din centrul capitalei.
Ulterior, la monumentul domnitorului va fi oficiată o slujbă religioasă, iar la Biblioteca Naţională se va desfăşura simpozionul cultural-istoric „Ştefan cel Mare şi Sfânt – Ctitor de neam şi ţară — Destinul devenirii noastre.”
Spre seară, în Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt va avea loc deschiderea oficială a Festivalului Internaţional „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Pe scenă vor evolua interpreţi, orchestre, dansatori, ansambluri folclorice din ţară şi de peste hotare.
Ştefan cel Mare s-a născut în anii 1433 și a murit pe 2 iulie 1504, după o domnie de 47 de ani, şi a fost înmormîntat la mănăstirea Putna.
Domnitorul a purtat 48 de războaie şi a obţinut 44 de victorii. A ţinut piept Imperiului Otoman, protejînd astfel Moldova de invazia turcilor. Izvoarele scrise atestă că în perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare s-a dezvoltat agricultura şi au fost redeschise marile drumuri comerciale.
Ștefan cel Mare a promovat o politică financiară strictă şi a emis două monede din argint care se băteau la vistieria din Suceava. Anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare au fost şi o perioadă de dezvoltare a culturii. Voievodul a zidit şi ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri. Ştefan cel Mare a fost canonizat pe 15 iulie 1992 şi trecut în rîndul Sfinţilor, fiind sărbătorit în calendarul Bisericii Ortodoxe pe 2 iulie.
Calitățile de om politic, strateg și diplomat, acțiunile sale pentru apărarea integrității țării și inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația contemporanilor, acesta devenind un erou popular în tradiție.
Grigore Ureche îl descrie astfel în cronica sa: "Fost-au acest Ștefan, om nu mare la statu, mânios, și degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori, la ospețe omorâia fara giudeț. Amintrelea era om întreg la fire, neleneșu și lucrul său știa a-l acoperi și unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie, însuși se vârâia ca văzându-l ai săi să nu îndărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu-l biruia și unde-l biruiau alții nu pierdea nădejdea că știindu-se cădzut gios se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, după moartea lui și fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de lucruri vitejăști cum se tâmplă: den pom bun roade bune or să iasă".
