[:md]
Economia moldovenească îşi continuă declinul. În luna iunie, Indicele Compozit Anticipator, calculat lunar de către Expert-Grup, a pierdut 1,6 puncte față de luna precedentă și a constituit 87,8 puncte.
Astfel, după o anumită stabilizare la începutul anului curent, indicele reia tendința descendentă. Experţii atenţionează că aceste evoluţii sugerează înrăutățirea perspectivelor imediate pentru economia națională, asociate cu constrângerile externe (criza economică din Rusia și Ucraina, restricțiile comerciale rusești, criza de securitate din Ucraina, recuperarea lentă a economiilor UE) și interne (volatilitatea politică, criza bancară și restricționarea politicii monetare și bugetare).
În analiza lunară „Realitatea Economică”, economiştii de la Expert-Grup conturează cele mai importante evoluţii economice şi politice din ultima lună.
Cererea externă și cea internă sunt în scădere
În luna iunie 2015, volumul total al exporturilor de mărfuri s-a redus cu 19% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, fiind determinat în mare parte de scăderea exporturilor spre CSI (preponderent, Rusia și Ucraina) cu 23%, dar și spre altă țări (preponderent, Turcia), cu 26%.
Importurile au scăzut mai mult decât exporturile, cu 22% faţă de anul precedent, din cauza deprecierii monedei naționale, dar și a răcirii consumului intern. Consumul intern a fost afectat și de remiteri, care în iunie curent au rămas pe pantă pronunțat negativă, în scădere cu -29% faţă de anul precedent, în special în cazul celor din Federația Rusă (cu 26% au scăzut transferurile în ruble și cu 18% cele în dolari, care reprezintă circa 52% din totalul transferurilor.
Agricultura şi industria şi-au încetinit semnificativ creşterea
Deși în primul semestru al anului 2015 în agricultură s-a înregistrat o avansare cu 2,8% faţă de anul precedent, sectorul și-a temperat semnificativ ritmul de creștere. În trimestrul doi curent producția agricolă s-a majorat cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, o creștere ce este cu mult mai mică față de ascensiunea cu 4,4% faţă de perioada respectivă a anului trecut atestată în primul trimestru. Producția vegetală a avut o contribuție negativă și a diminuat creșterea cu -3,5%. Sectorul zootehnic a contribuit cu 5,2% la creștere, iar serviciile au impulsionat avansarea cu 0,3%.
Şi industria și-a temperat semnificativ creșterea, după accelerarea cu 8% în primul trimestru al anului. Astfel, în aprilie s-a atestat o creştere cu 1,6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar în mai majorarea a fost de 1,9%. În primele cinci luni, producția industrială s-a majorat cu 5,5% faţă de ianuarie-mai 2014. Ascensiunea a fost determinantă de producerea echipamentelor electrice (+2,6%) și de sectorul electro-energetic (+1,2%). În același timp, fabricarea băuturilor s-a redus și a contribuit cu -0,6% la evoluția sectorului.
Înăsprirea politicii monetare limitează accesul la credite
Volatilitatea macroeconomică și politică, cuplată cu dificultățile financiare din sectorul privat, au alimentat reticența băncilor și companiilor/populației pentru a contracta credite, susţin economiştii. Ca urmare, volumul creditelor noi acordate de bănci s-a diminuat cu 29% în iunie faţă de anul precedent, iar ponderea creditelor neperformante rămâne relativ înaltă (14,4% în iunie).
Presiuni suplimentare au fost exercitate de înăsprirea politicii monetare (rata de bază a fost majorată de la 8,5% în ianuarie 2015 până la 17,5% în iulie 2015), ceea ce a afectat negativ accesul la credite și, respectiv, activitatea de creditare.
Experţii califică această decizie a BNM ca o încercare de diminuare a factorilor din partea cererii: ratele dobânzii mai înalte temperează presiunile monetare asupra inflației și diminuează predilecția pentru speculații valutare. Însă eficiența măsurilor respective este subminată de faptul că presiunile inflaționiste nu sunt cauzate de factori monetari și, respectiv, nu pot fi atenuate prin instrumente de politică monetară.
„Prin urmare, BNM trebuie să relaxeze și să nu înăsprească politica monetară, fapt ce ar permite relansarea economiei, întărirea monedei naționale și, prin urmare, stabilizarea tendințelor inflaționiste”, se recomandă în analiză.
Stabilitatea bugetară, afectată tot mai mult
Dificultățile economice împreună cu cele politice, dar și din sectorul bancar, afectează tot mai mult stabilitatea bugetară.
La finele primei jumătăți de an, încasările din TVA au fost cu circa 400 milioane lei mai mici față de nivelul planificat, fapt cauzat de reducerea importurilor și răcirea consumului intern. Alte circa 400 milioane de lei nu au fost încasați (față de plan) din contul vânzării valorilor mobiliare de stat, din cauza scumpirii rapide a acestora.
Totuși, lovitura principală a avut loc în urma suspendării finanțării principalilor parteneri de dezvoltare, ceea ce a dus la neîncasarea până la moment a circa 3 miliarde de lei față de nivelul prognozat.
Se atestă sărăcirea energetică a populaţiei
Experţii nu au trecut cu vederea decizia Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică de a scumpi gazul și energia electrică pentru consumatorii finali. Potrivit lor, noile tarife, care au intrat în vigoare la 1 august curent, vor aprofunda sărăcia energetică și implicit creșterea nivelului general de sărăcie. În prezent peste 10% din cheltuielile gospodăriilor sunt destinate procurării energiei.
Experţii consideră că argumentele prezentate în favoarea majorării prețurilor de operatorii de pe piața energetică nu au fost convingătoare pentru publicul larg. În acest context, este necesară auditarea exhaustivă a companiilor ce activează în sectorul energetic, pentru a identifica în ce măsură sunt justificate majorările de prețuri, scrie ziarul Economist.
Notă:
Indicele Compozit Anticipator (ICA) este format prin agregarea a șase indicatori macroeconomici: exporturi, transferuri în favoarea persoanelor fizice, credite noi, ponderea reducerilor pentru pierderi la credite, banii în circulație (M0) și marja bancară. Indicatorii au fost selectați în funcție de relevanța față de tendințele economice.
