[:md]
Patru din cei cinci judecători ai actualului plen al Curţii Constituţionale nu şi-au declarat toate afacerile la Comisia Naţională de Integritate (CNI). În acelaşi timp, unul dintre ei a ascuns de autorităţile române calitatea de asociat într-o companie, timp de doi ani, în perioada când a fost deputat în Parlamentul de la Bucureşti, se arată într-o investigaţie RISE Moldova.
Documentarea făcută de RISE Moldova în demersul jurnalistic indică faptul că arbitrii constituţionali nu au inclus companii şi funcţii administrative în documentele depuse la CNI timp de mai mulţi ani.
Alexandru Tănase, aflat la al doilea mandat de preşedinte al Curţii Constituţionale, a menţionat în declaraţia de avere pe anul 2014 că soţia sa, Angelina Tănase, este asociată în firma de comerţ Trecer-Grup SRL şi compania imobiliară Apps-Imobil SRL.
Însă preşedintele Curţii Constituţionale nu a inclus în declaraţia de venit şi cea de interese personale faptul că este fondator şi administrator al Întreprinderii Individuale Consulting Tănase. Potrivit extrasului companiei obţinut de la Camera Înregistrării de Stat, firma de consultanţă juridică a fost fondată în 1997 şi are sediul juridic într-un apartament ce aparţine familiei Tănase.
„Este activă, da? Nici nu m-am gândit că este pentru că e de prin `95, dar n-am folosit-o niciodată. Am înfiinţat-o atunci şi ea de fapt nici nu e companie propriu-zisă, e persoană fizică. Voiam să-mi iau licenţa de avocat pe dânsa, dar la distanţă de două luni de zile m-am angajat la ministerul Justiţiei şi aşa a şi rămas. […] Vă spun părerea mea care, mă rog, nu este legată de cazul meu: în general acţiunea legii este de a declara proprietăţile, dar în cazul în care există o societate sau chiar o entitate juridică, dar care este inactivă de 20 de ani, ea nicidecum nu poate fi calificată ca proprietate. […] Am să cer de la Cameră o informaţie oficială şi acum tocmai vine perioada de declarare pe 2015 şi am s-o declar. Merci că mi-aţi spus”, a declarat Alexandru Tănase.
Victor Strătilă, vicepreședintele Comisiei Naționale de Integritate, ne-a explicat că funcționarii sunt obligați să declare atât societățile cu răspundere limitată, societățile pe acțiuni cât și întreprinderile individuale. „Noi verificăm și întreprinderile individuale. În declarația de interese este obligatoriu pentru funcționari să fie indicat unde sunt fondatori”, a menționat Strătilă.
Un alt judecător al Curții Constituționale cu interese nedeclarate este Tudor Panțîru. Acesta a fost numit în funcție în 2013, după ce la sfârșitul anului 2012 i-a expirat mandatul de deputat în Camera Deputaților a României.
RISE a descoperit că Panțîru a omis să indice în declarațiile de avere și de interese pentru anii 2012 – 2014, depuse la CNI, faptul că este asociat în compania Proera Grup SRL.
Firma de consultanță și management Proera Grup a fost fondată în 2001 la Chișinău și are un capital social de peste 6 milioane de lei. Potrivit istoricului companiei, printre co-fondatori se numără fostul ministru de Interne Dorin Recean și fostul deputat comunist Iurie Muntean. Ulterior, aceștia s-au retras din Proera Grup.
În iunie 2011, în timp ce deținea funcția de deputat al României, Tudor Panțîru a devenit asociat cu 25,5% din capitalul social al firmei. Șase luni mai târziu, Panțîru cedează o parte din capital și rămâne cu 14% (888 mii lei). Restul acțiunilor sunt partajate între alți șapte asociați, printre care se numără fostul deputat Valeriu Cosarciuc și omul de afaceri Gheorghe Efros, ultimul deținând și funcția de administrator.
Continuarea investigației pe RISE Moldova
