[:md]
Biserica Ortodoxă îl sărbătorește astăzi pe Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. În popor, ziua este marcată prin obiceiuri şi superstiţii aducătoare de sănătate şi belşug.
Sărbătoarea Sfîntului Gheorghe anunță începutul verii pastorale: în zorii zilei, când se aud primele broaşte cîntînd, Sfîntul Gheorghe (Sîngeorz) primeşte cheile de la Sfîntul Dumitru (Sîmedru), ca să încuia anotimpul friguros. La toamnă, pe 26 octombrie (de ziua Sfîntului Dumitru), cei doi sfinţi vor face din nou schimb de chei, pentru ca Sîmedru să descuie poarta, slobozind gerurile şi zăpada.
În credinţele populare, Sfîntul Gheorghe intră în posesia cheii în zori, după ce se aud primele broaşte cîntînd. Pentru că aduce începutul verii pastorale, sfîntul este numit şi Cap de primăvară.
Ramurile sfinţite alungă duhurile rele
Se mai spune că, dacă este rouă multă în această dimineaţa, vom avea un an cu mult belşug.
Tradiţia cere ca, în ziua de Sfîntul Gheorghe, capul familiei să pună ramuri verzi la stîlpii porţilor şi ai grădinii, la ferestrele şi uşile casei şi ale grajdurilor, pentru ca membrii familiei şi vitele să fie feriţi de boli. Crenguţele înverzite se duc şi la cimitir şi se agaţă de cruce, pentru ca forţele malefice să fie ţinute departe de sufletele celor decedai.
Cine doarme azi va dormi tot anul
Aşa cred oamenii, în unele zone, şi în zilele noastre – că cel ce pune capul pe pernă în timpul zilei va fi molîu şi ”adormit” tot anul. Iar cel care este urzicat (lovit cu urzici) va fi ager, harnic şi sănătos întreaga vară.
Gunoiul, mai avertizează tradiţia, trebuie depus la rădăcina pomilor, care vor da rod din plin.
După slujba de la biserică, preotul împarte credincioşilor crenguţe de liliac, ce vor fi duse acasă, pentru a păzi sănătatea familiei şi a animalelor cît ţine anul.
În tradiţia oierilor, în ziua de Sîngeorz se aleg ciobanii care vor lua în primire turmele până la Sfîntul Dumitru.
