[:md]
Despre aceasta președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor Zinaida Greceanîi a declarat în cadrul discursului său ținut la Forumul Femeilor Lider care se desfășoară la Minsk, relatează Actualități.md.
În cadrul discursului său, Greceanîi s-a referit la rolul femeii în societate şi importanţa acesteia pentru a asigura un viitor mai bun, prestaţia femeilor în diferite domenii de activitate şi egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.
Mai jos vă prezentăm textul integral a discursului ținut de Zinaida Greceanîi la Minsk, Belarus:
"Ne-am adunat aici ca să discutăm despre un viitor mai bun, în care ar exista oportunităţi egale, loc pentru toţi şi pentru fiecare. În acest mod pregătim fundamentul pentru un viitor mai bun nu doar pentru noi, ci şi pentru copiii şi nepoţii noştri. Or, într-o familie nu separăm dragostea faţă de fete şi băieţi, în familie îi iubim pe toţi, de aceea dorim un viitor mai bun pentru toţi.
Şi oportunităţile egale pentru acest viitor mai bun ar trebui să le formăm şi să le consolidăm noi, politicienii, legislatorii. Consider că în orice sferă de activitate, mai ales în politică, nu trebuie să fie activități pentru femei şi activități pentru bărbaţi. Oriunde s-ar afla, omul trebuie să fie, în primul rînd, profesionist.
Totuşi, o importanţă deosebită are abordarea profesionistă în domeniul politicii şi administrării publice. Ţin să vă asigur că prestaţia femeilor în aceste activităţi nu este inferioară prestaţiei bărbaţilor. În istoria modernă există suficiente exemple cînd femeile au fost nevoite să facă politică într-un stil bărbătesc, dînd dovadă de caracter în condiţii de risc şi situaţii dificile.
Voi menţiona că legislatorii din Republica Moldova au implementat mai multe norme internaţionale în domeniul asigurării drepturilor femeilor. Astfel, articolul 16 al Constituţiei RM asigură egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de sex.
În anul 2006, Parlamentul a adoptat Legea „Cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi”, care oferă dreptul femeilor de a participa, în măsură egală cu bărbaţii la viaţa politică, economică, socială şi culturală a ţării. Legea în cauză prevede nu doar oportunităţi, ci şi mecanisme concrete de asigurare a egalităţii în drepturi.
În anul 2008, potrivit Raportului cu privire la indicele global al drepturilor femeilor şi bărbaţilor, Moldova s-a plasat pe locul 8 în Europa şi pe locul 20 în lume.
În perioada 2008-2009, am avut onoarea să conduc Guvernul Republicii Moldova, care în proporţie de 30 la sută, era alcătuit din femei, iar în al doilea eşalon al guvernării practic 50 la sută din membri erau femei. Toată lumea recunoaşte că, atunci, am avut un Guvern eficient, deoarece echipa era selectată, în primul rînd, după principiul profesionalismului.
În conformitate cu statistica oficială, în anul 2014, ponderea femeilor în numărul total al populaţiei Moldovei a fost de 52%, dar, în Parlament, după ultimele alegeri parlamentare din noiembrie 2014, au ajuns doar 22% femei.
În pofida viziunilor politice diferite, în luna martie 2015, a fost constituită Platforma Parlamentară unică a deputaţilor de gen feminin, care desfăşoară o activitate intensă cu sprijinul ONU. Scopurile principale ale acestei Platforme se rezumă la stabilirea unei colaborări eficiente între toate fracţiunile parlamentare în promovarea prioritară a soluţiilor pentru problemele sociale ale societăţii, care au legătură directă cu problemele femeilor.
Menţionez că din cele 5 fracţiuni parlamentare, două sînt conduse de femei, inclusiv cea mai mare fracţiune – cea a socialiştilor, pe care am onoarea să o conduc.
În luna aprilie, curent, cu sprijinul tuturor fracţiunilor, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege, prin care cel puţin 40 la sută din efectivul de membri ai Guvernului, trebuie să fie femei, aceeaşi cotă fiind obligatorie şi pentru listele de candidaţi ai formaţiunilor politice la alegeri, precum şi la formarea Biroului Permanent al Parlamentului.
Agenţia ONU pentru drepturile femeilor în Moldova a calificat drept istorică adoptarea legii în cauză.
Pe de altă parte, am impresia că ne-am axat în exclusivitate pe latura formală a egalităţii de gen, fără a încerca să înţelegem esenţa.
Are loc crearea a sute de organizaţii, fiecare îndeplinindu-şi propria sarcină modestă. Dar aceste structuri acţionează separat, de aceea nu obţin rezultatele scontate. Şi se creează impresia că batem pasul pe loc, iar lupta pentru egalitatea de şanse pentru femei se transformă într-un scop în sine.
Care, de exemplu, este diferenţa: dacă Parlamentul va fi reprezentat de 39 sau 40 procente femei? Important este alt moment – ca aceste femei să depună toate eforturile pentru a ajuta femeile din propriile ţări să trăiască o viaţă împlinită sau, vorbind simplu, să fie fericite!
Putem afirma oare că astăzi toate femeile din Moldova sînt fericite? Da, ele au aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii. Şi, formal, putem declara că ele au toate oportunităţile de a fi fericite. Ele lucrează la egal cu bărbaţii, au aceleaşi drepturi juridice şi sociale. De fapt, lucrurile nu sunt atît de simple.
Moldova este o ţară mică, în curs de dezvoltare. Economia se află într-o criză profundă după semnarea Acordului de Liber Schimb Comercial cu UE care a condus și la crearea unei fisuri efective în relaţiile cu Rusia, care era pînă în prezent principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti. Astăzi, Moldova se află pe locul 4 în lume după dependenţa economică de remitenţele din partea cetăţenilor aflaţi la muncă peste hotare.
În condiţiile economice dificile suferă, în primul rînd, cele mai vulnerabile categorii ale populației. Pe umerii femeilor, în aceste condiţii, apasă o povară dublă şi chiar, am putea spune, multiplă: deseori, ele sînt nevoite nu doar să lucreze la egal cu bărbaţii, ba poate chiar și mai mult decît ei, dar, de asemenea, să aibă grijă de copii și familie.
Anume de aceea, în primul rînd, trebuie să ne gîndim la modul în care am putea să ajutăm femeile să depăşească problemele actuale, să-şi păstreze familiile şi să educe copiii. Anume de acest lucru depinde şi viitorul societăţii noastre şi a ţării noastre, în general.
În acest context putem vorbi despre probleme concrete:
1) Migraţia forţei de muncă, în primul rînd. În prezent, circa o treime din populaţia Moldovei se află peste hotarele ţării. De acest fapt, este legat un complex întreg de probleme sociale şi economice.
2) Problema destrămării familiilor, problema copiilor care trăiesc în familii incomplete sau au rămas fără părinţi, în grija rudelor.
3) Problema copiilor fără supraveghere, care au ajuns în stradă după „optimizarea” stîngace a instituţiilor sociale pentru copii.
4) Problema „exodului” populaţiei tinere apte de muncă peste hotare şi, drept urmare, îmbătrînirea populaţiei Moldovei. Vîrsta medie a migranţilor moldoveni, la momentul plecării din ţară, este de circa 30 de ani.
5) Problema deficitului de cadre profesioniste în ţară – un semn distinctiv al migraţiei din Moldova este faptul că o parte semnificativă a celor care părăsesc țara sunt bine instruiţi. 37 la sută din migranţi sînt absolvenţi ai instituţiilor superioare de învăţămînt, 63 la sută au studii medii sau profesional-tehnice.
6) Problema reducerii fondurilor de pensii, datorită reducerii numărului populaţiei aptă de muncă, şi care plăteşte impozite, şi respectiv, creșterea proporției de persoane cu vîrsta de pensionare.
7) Problema finanţării educaţiei şi sănătăţii după „principiul rezidual”.
8) Problema reducerii pragului de educaţie al populaţiei rămase, creşterea numărului copiilor ce cresc în afara familiei şi care nu beneficiază de o educaţie corespunzătoare. Toate aceste lacune duc la distrugerea fundamentelor moral-spirituale ale societăţii, la creşterea criminalităţii, a cazurilor de dependenta de droguri si alcoolism, inclusiv în rîndul femeilor.
9) O altă problemă este crearea de noi locuri de muncă bine salarizate, soluţionarea căreia ar putea contribui la revenirea în ţară a migranţilor.
Atunci cînd vorbim despre oportunități egale pentru bărbaţi şi femei, trebuie să înţelegem că crearea unui astfel de sistem, în care nimănui nu-i vor fi încălcate drepturile şi oportunităţile, este o sarcină complexă şi cu foarte multe dimensiuni, care poate fi soluţionată doar prin eforturi comune. În special în condiţiile de criză economică, atunci cînd problema privind egalitatea de drepturi şi posibilităţi este puternic nivelată din cauza situaţiei critice generale.
De aceea, consider necesară elaborarea unei strategii şi a unui Program de măsuri concrete, pe care noi, femeile, trebuie să-l realizăm pentru a face lumea din jurul nostru mai bună.
Menţionez că Partidul Socialiştilor, fracţiunea căruia o conduc în Parlamentul Republicii Moldova, luptă consecvent pentru apărarea valorilor familiale tradiţionale, a dreptului mamei şi copilului. Noi credem că în lupta pentru egalitatea universală nu trebuie să uităm despre această responsabilitate foarte importantă a femeilor – de casnică, care apără căminul familial. Şi o face, bineînţeles, la egal cu bărbaţii.
În final ţin să menţionez că politica noastră are nevoie şi de bărbaţi, şi de femei, pentru a realiza o dezvoltare cît mai armonioasă a societăţii. Totuşi, nu este atît de important cine execută anumite funcţii – o femeie sau un bărbat. Important este nivelul calităţilor profesionale, manageriale, organizatorice, moral-spirituale înalte, aplicate în beneficiul societății.
Sînt ferm convinsă că putem fi puternici doar împreună – bărbaţi şi femei – acum şi în viitor!
Este un obiectiv dificil de realizat, pentru că, în prezent pe planeta Pămînt, doar 62 de persoane deţin 50% din toate bogăţiile mondiale, însă trebuie să tindem spre realizarea scopului pentru a schimba lumea spre bine", a conchis Zinaida Greceanîi.
