[:md]
În Moldova nu mai contenesc discuţiile privind avantajele și dezavantajele integrării europene. Susținătorii ei vorbesc întruna despre avantajele și succesele europenizării Moldovei. Ei au uitat că oficialii europeni nu ne mai consideră „o țară de succes”. Recent, Guvernul a anunțat că planul de acțiuni pentru punerea în aplicare a Acordului privind asocierea cu UE în anii 2014-2016 a fost executat în proporție de 73,73%. Dar, dintr-un motiv sau altul, Guvernul nu pune de accord executarea planului de acțiuni cu rezultate concrete, care ar fi resimțite de către oameni și mediul de afaceri.
De la semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană au trecut mai bine de doi ani, și se poate de făcut bilanţul realizărilor pe care țara noastră le-a obţinut în cadrul avansării sale „asociate” către normele și standardele europene.
Ne-am decis să prezentăm acest material fără nici un motiv politic, luând în considerare doar cifrele seci, ratingurile și aprecierile date Republicii Moldova de către organizațiile autohtone și cele străine.
Așadar, să începem cu o trecere în revistă a evaluării dinamicii comerțului exterior cu țările UE, precum și cu Federația Rusă, dar și consecințele reale și pierderea piețelor tradiționale din cauza noilor condiţii economice din ultimii doi ani. De asemenea, vom estima dinamica investițiilor care vin în țară, datoriile interne și externe ale statului, analizînd ratingurile internaționale ale Republicii Moldova într-o serie de domenii și evaluînd starea reală a concetățenilor noștri. Vom încerca să prezentăm materialul în forma cea mai accesibilă pentru publicul larg.
Așteptările de bază ale semnării Acordului de asociere cu UE
Înainte de semnarea Acordului de asociere s-au efectuat campanii de PR active în scopul de a convinge societatea moldovenească de beneficiile și avantajele unui astfel de acord. În aceste campanii au fost folosite date din prognozele economice, potrivit cărora, ca urmare a punerii în aplicare a acordului cu UE pe termen scurt, PIB-ul Moldovei va crește cu 3,2%, exportul – cu 14,8%, importulul – cu 6,4%, salariile – 3,1% iar prețurile de consum se vor reduce cu 1,0%.
Rezultatele economice estimate ale punerii în aplicare a
Acordului privind asocierea cu UE în Moldova
S-a mizat pe faptul că semnarea Acordului de asociere cu UE și crearea unei zone de liber schimb va conduce la deschiderea pieței europene și la o creștere a exportului de mărfuri moldovenești, va spori atractivitatea investițională a Moldovei și creșterea fluxului de investiții străine, la un sprijin financiar extern durabil pentru reforme. Cele mai multe așteptări, însă, nu s-au împlinit.
Comerţul exterior
Începînd cu 1 septembrie 2014 au fost anulate taxele vamale la majoritatea exporturilor moldovenești către UE (circa 90% din livrări), ceea ce ar trebui să contribuie la creșterea exporturilor către UE.
Cu toate acestea, o creștere rapidă a exporturilor către UE nu sa întâmplat. În perioada 1 septembrie – decembrie 2014 exporturile au scăzut cu 0,4%, în 2015 – cu 2,3%, în ianuarie-august 2016 – cu 1,3%. Totuși, trebuie să recunoaștem că, în primele 11 luni ale anului 2016 exporturile către UE au înregistrat o creștere de 7,2%.
Pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2014 – august 2016, în condițiile comerțului liber cu UE, exporturile către țările UE au scăzut cu 41 mil. dolari SUA. După cum s-a menționat mai sus, numai în toamna anului 2016 a existat o creștere care se datorează unei recolte bune și factorilor sezonieri. Prin urmare, creșterea exporturilor către piața UE deocamdată nu poate fi considerată drept o tendință.
Exporturile către țările UE
În același timp, există o tendință de creștere a importului din țările europene al unui şir de mărfuri agroalimentare – al celor pe care țara noastră este capabilă să le producă în cantități mari și de înaltă calitate – legume (roșii, ceapă, varză, salată, morcovi, etc.), mere, porumb, zahăr, etc. Astfel, în 2015, comparativ cu 2014, importurile de ouă de păsări de curte au crescut de la 11,0 mil. bucăți la 20,9 mil. bucăți (de 1,9 ori); tomate – de la 0,2 mii tone la 0,9 mii tone (de 4,5ori); mere – de la 0,3 mii tone la 1,1 mii tone (de 3,7 ori); zahăr – de la 6,3 mii tone la 8,1 mii tone (de 1,3 ori). În 2016 s-a marcat creșterea importurilor din UE a produselor: lapte și smântână, mere, porumb, zahăr.
Astfel, semnarea Acordului de asocierea cu UE nu a îmbunătățit poziția de export a Moldovei pe piețele UE. Deschiderea piețelor UE pentru Moldova a fost însoțită de o deteriorare catastrofală a condițiilor exporturilor moldovenești pe piața rusă.
După semnarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE, în iulie 2014, Federația Rusă a început să introducă restricții privind livrarea de mărfuri din Moldova (fructe, legume conservate, vin), deoarece nu au fost luate în considerare interesele sale economice și comerciale în urma consultărilor necesare. Ca urmare, din iulie 2014 pînă în august 2016 exportul de mărfuri moldovenești pe piața rusă a scăzut cu 325 de milioane de dolari.
Exporturile către Federația Rusă
Investiții Străine
Așteptările unui aflux mare de investiții străine în economia moldovenească ca urmare a semnării Acordului de asociere cu UE și a intrării în vigoare a regimului de comerț liber nu s-au adeverit.
Dinamica fluxului investițiilor străine directe în economia ţării este după cum urmează:
- în trimestrul IV 2014, fluxul de investiții a scăzut cu 3,5%, în 2015 acesta a crescut cu 13,9%;
- în 9 luni ale anului 2016, fluxul de investiții străine directe a scăzut cu 41,7%, și a însumat doar 112 milioane $ – acesta este cel mai scăzut indicator absolut din 2005.
În general, în cei 2 ani de cînd a intrat în vigoare Acordul de asociere cu UE investițiile străine directe în economia Moldovei s-au dovedit a fi cu 17% mai puține decît în 2 ani înainte de intrarea în vigoare a Acordului cu UE (în perioada octombrie 2014 – septembrie 2016 acestea au constituit 389 milioane de dolari, în octombrie 2012- septembrie 2014 – 468 milioane de dolari SUA).
Investiții străine directe în economia Moldovei în 2 ani de pînă la semnarea Acordului cu UE şi după intrarea în vigoare a acestuia
De asemenea, în Moldova, în ultimii ani a scăzut volumul total al investițiilor în active fixe, inclusiv s-a redus volumul investițiilor realizate de investitori străini. În 2015 volumul investițiilor realizate de către investitorii străini a scăzut cu 4,5%, în ianuarie-septembrie 2016 – aproape cu o treime (32,8%).
Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma că nu numai așteptările și previziunile nu au devenit realitate, dar şi situația s-a înrăutățit substanţial.
Povara datoriei
De-a lungul ultimilor doi ani a crescut considerabil datoria publică, atât cea internă, cât și cea externă. Dacă, de exemplu, la sfârșitul anului 2009, datoria internă era de 5,1 miliarde de lei, la sfârșitul anului 2016 aceasta s-a majorat mai bine de 4 ori constituind 21,5 miliarde dolari.
În aceeași perioadă, datoria externă în lei a crescut de la 9,5 mlrd. lei la 29,3 miliarde de lei, adică mai bine de 3 ori. Principalul motiv – furtul a 1 miliard de dolari, și convertirea acestuia în datorie publică prin oferirea de către Banca Națională a creditelor celor 3 bănci comerciale. Un alt motiv – creșterea împrumuturilor externe.
Datoria publică generală a crescut de la 14,6 miliarde lei în 2009 la 50,8 miliarde de lei în 2016.
Datoria publică (la 31 decembrie)
Dat fiind ritmul scăzut al dezvoltării economice, creșterea continuă a datoriei publice devine destul de împovărătoare. Este de menţionat că datoria publică pe cap de locuitor a crescut din 2009 pînă în 2015 de 2,3 ori – de la 4,1 mii lei la 9,4 mii lei.
Deocamdată nu există date oficiale privind PIB pentru 2016. Însă în 2015, PIB-ul pe cap de locuitor, în dolari, a scăzut în comparație cu 2014 de la 2244 dolari SUA pînă la 1833 dolari sau cu 18%, în timp ce datoria publică pe cap de locuitor a crescut cu 22%.
Cum percep cetățenii situația din Republica Moldova
Cetăţenii Republicii Moldova apreciază extrem de negative situați din țară. Se organizează multe sondaje de opinie publică. Ne vom concentra pe rezultatele unuia dintre ele – „Barometrul Opiniei Publice”, realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS AXA».
Schimbările survenite în perceperea de către populația Moldovei a situației politice și economice interne
Dacă în noiembrie 2014 procentul celor care considerau că situația economică s-a înrăutățit față de anul trecut a fost de 29%, în octombrie 2016 acesta a fost de 63%, adică s-a majorat mai bine de două ori.
Mai mult de jumătate din populație consideră că situația economică s-a înrăutăţit
Încrederea populaţiei în guvernare a scăzut considerabil. Dacă în noiembrie 2009 în Guvern aveau încredere 44 la sută din populație, în octombrie 2016 – doar 9%. Şi mai mult s-a redus încrederea în Parlamentul țării: dacă în noiembrie 2009 aveau încredere în Parlament 41 la sută din persoanele chestionate, în octombrie 2016 – doar 6%. Astfel, încrederea poporului moldovenesc în coaliția de guvernământ, care ni se dă drept “exemplu”, a scăzut de aproape 7 ori.
Conducerea actuală a țării nu a fost în stare să convingă cetățenii țării de succesele sale obţinute în procesul de edificare a statului de drept. Dacă în 2008-2009 organele de justiţie se bucurau de încrederea a 37 la sută din cetățeni, în luna octombrie 2016 acest indicator a fost de numai 8%, în scădere de 4,6 ori.
Moldova nu a înregistrat nici un succes în construirea unui stat de drept. Cota persoanelor care au încredere în justiţie a scăzut de la 31% în 2005 (37% în 2008-2009) până la 8% la sfârșitul anului 2016.
detalii, cifre — aici
