[:md]
Guvernul pregătește să aloce 12,5 milioane de lei din bugetul de stat pentru majorarea capitalului întreprinderii de stat Fabrica de Sticlă din Chișinău, deși anul trecut a scos-o la vînzare.
În timp ce fabrica are probleme financiare și și-a sistat activitatea din cauza unei avarii tehnologice, directorul acesteia a prezentat Ministerului Economiei informații false, scrie moldnova.eu.
Fabrica de Sticlă din Chișinău și-a întrerupt activitatea la sfârșitul anului trecut din cauza că un cuptor de topit sticlă a devenit nefuncțional. Angajații au fost trimiși în concediu pe cont propriu. Această decizie a conducerii întreprinderii i-a nemulțumit pe salariați care au ieșit în stradă pentru a protesta, acuzându-l pe directorul fabricii, Ion Cârștea, că nu se grăbește să repare cuptorul. În schimb, angajații au precizat că acesta a găsit bani pentru a procura un tractor. Potrivit mold-street.com, Cârștea susținea atunci că oamenii vor reveni la muncă după ce problema va fi rezolvată.
Recent, un proiect semnat de premierul Pavel Filip, ministrul Economiei, Octavian Clamâc, și cel al Finanțelor, Octavian Armașu, prevede alocarea din bugetul de stat a 12,5 milioane de lei pentru majorarea capitalului Fabricii de Sticlă din Chișinău. Banii ar fi destinați achitării taxelor pentru importul materialelor necesare reparării cuptorului de topire a sticlei.
Contract cu penalități, deși fabrica nu avea bani
În același timp, în document se arată că întreprinderea a împrumutat de la Victoriabank 3,5 milioane de euro pentru achitarea serviciilor de reparație a cuptorului care costă 2,95 milioane de euro, precum și pentru achiziționarea materialelor necesare. Potrivit autorităților, situația financiară de la fabrică este dificilă, alocarea acestor surse este vitală pentru a o salva, iar contractul cu compania care urmează să efectueze aceste servicii prevede penalități în cazul în care nu vor fi respectate angajamentele. Nota informativă a proiectului mai anunță că singurul concurent de pe piață al fabricii, Glass Container Company, investește zeci de milioane de euro în modernizare și dacă nu va fi reparat cuptorul de topit al sticlei de la Fabrica de Sticlă, atunci produsele vor fi inferioare și va urma o pierdere a poziției acestei întreprinderi pe piață.
„Majorarea capitalului social al întreprinderii într-o situație similară nu este o excepție, această practică este larg folosită de întreprinderile cu capital privat. (…) Refuzul sau tergiversarea procesului de capitalizare a întreprinderii, în mod direct, va duce la suspendarea procesului de reconstrucție a cuptorului de topit sticlă. În consecință, inevitabil, vor fi disponibilizați angajații întreprinderii”, își argumentează autoritățile inițiativa de a „sponsoriza” cu milioane de lei fabrica din buzunarele contribuabililor. Directorul vorbește despre profit, contabila – despre pierderi
Reprezentanții Guvernului sunt și mai optimiști în ceea ce ține de efectele financiare ale acestor investiții, vorbind despre venituri sub formă de taxe și impozite achitate de fabrică în acest an de 18 milioane de lei, suma prognozată pentru 2018 fiind de 4,4 milioane de lei, iar profitul prognozat – de 8,8 milioane de lei.
În timp ce autoritățile notează despre faptul că fabrica are probleme financiare, într-un comunicat publicat pe 27 ianuarie curent de către Ministerul Economiei Ion Cârștea spunea că întreprinderea a fost una profitabilă în 2016, suma câștigată fiind de 12 milioane de lei, iar datoriile istorice și cele creditare fiind stinse sau reduse la minimum. Totuși, șeful Fabricii de Sticlă din Chișinău este contrazis de raportul financiar publicat pe site-ul întreprinderii, care arată că pierderile înregistrate la sfârșitul anului trecut erau de peste 13,5 milioane de lei. Informația prezentată mai relevă că veniturile totale au fost de circa 278,6 milioane de lei, iar cheltuielile – de peste 291,1 milioane de lei. Nici datoriile pe termen lung nu au fost reduse esențial, soldul acestora micșorându-se pe parcursul anului 2016 de la 81,1 milioane de lei la 38,5 milioane de lei, iar cel al creditelor bancare – de la 9,2 milioane de lei la 8,45 milioane de lei.
Neclară este și poziția actuală a Guvernului de a aloca bani din buget pentru a menține activitatea fabricii în condițiile în care tot anul trecut a dorit să o vândă, deși nu a fost găsit niciun cumpărător. Potrivit datelor Agenției Proprietății Publice, prețul inițial solicitat pentru privatizarea întreprinderii era de 243 milioane de lei, în timp ce capitalul social al acesteia valora circa 388,3 milioane de lei.
Menționăm că noul director al Fabricii de Sticlă din Chișinău a fost prezentat pe 1 iulie 2016 angajaților de către ministrul Octavian Calmâc, care a menționat că Ion Cârștea „poate organiza procesul de activitate și producere a unei unități comerciale, utilizând cele mai moderne forme”.
