[:md]
În ultimele săptămâni, am devenit martori ai unui război fără precedent al managerilor de la «Moldova-Agroindbank» împotriva proprietarilor acestei instituţii financiare. Campania, condusă de preşedintele băncii, Natalia Vrabie, denotă că lipsa de respect pentru proprietatea privată a căpătat un caracter cvasitotal în Republica Moldova. Managerii mercenari de la întreprinderile municipale şi de stat, care delapidează bunuri publice, se află pe acelaşi cântar cu angajaţii mercenari care delapidează din proprietatea companiilor private. Toată lumea cunoaşte schemele de escrocherii prin care sunt puşi în buzunar bani străini. Discutându-le, ne şoptim unul altuia: «Mai încet, nu cumva să audă hoţul şi să se supere!». Pentru că hoţul este, de regulă, un membru emerit al societăţii, cavaler al unor distincţii supreme ale statului, ministru, deputat, judecător sau «bancher al anului».
«Acţionarii constituie un balast din care conducătorii băncii fac ce doresc»
«Vânt în pânzele MAIB» — aşa se numeşte interviul acordat de cunoscutul bancher Natalia Vrabie unei reviste economice. Materialul-panegiric a apărut pe când despre problemele băncii încă nu se vorbea cu voce tare. Însă, judecând după reacţiile cititorilor, evenimentele din «birourile secrete» de la «Moldova-Agroindbank» nu au constituit niciodată un secret pentru multă lume.
«Achitarea a 150 de lei pentru o acţiune în Moldova constituie un activ destul de profitabil, scrie unul dintre comentatori pe site-ul publicaţiei. Ce e drept, din păcate, doar pentru cei pe care Vrabie
«Acţionarii au aprobat planul de profit pentru anul 2013, în valoare de 318 milioane de lei, în timp ce banca poate face uşor, cum s-ar zice, fără a se forţa, 450 de milioane de lei, scrie un alt comentator. Dar de ce e totul aşa? Fiindcă managerii… au băgat pe sub mână o decizie potrivit căreia tot ce va fi peste profitul planificat ar urma să fie examinat prin prisma unor astfel de bonusuri pentru manageri, care, doamne fereşte, nimănui nu le par mici. Ce vreau să spun. Că se fac bani prin două mijloace: sumele mici se trec sub formă de dividende pentru acţiuni, iar cele mari, aş zice chiar fantastice — sub formă de bonusuri pentru depăşirea planului diminuat de profit. Şi toate, apropo, sunt legale. Toate astea fiindcă acţionarii, în marea majoritate, constituie un balast din care conducătorii băncii fac ce vor».
«În ceea ce priveşte dividendele pentru acţionari, „Moldova-Agroindbank“ nu a fost întrecută de nimeni şi e puţin probabil că va fi întrecută vreodată de cineva. În acest plan, Vrabie nu are egal! Dar să ştiţi că dividendele încă nu înseamnă tot ce ne permite să judecăm despre bancă».
«Natalia Vrabie e trecută prin ciur şi prin dârmon. Ea doar la prima vedere pare simplă, accesibilă, binevoitoare. În realitate, este foarte dură, nu suportă oamenii slabi şi plângăreţi, îi plac cei care ard ca o torţă, dedicându-se cauzei cu trup şi suflet, reacţionează un alt cititor. Însă la bancă sunt puţini astfel de oameni, de aceea, ea îşi caută locţiitori în străinătate, promiţându-le marea cu sarea».
«Pentru mulţi, Moldova e cea mai săracă ţară, dar nu pentru toţi. De pildă, „Moldova-Agroindbank“ a invitat la lucru în calitate de vicepreşedinte al băncii un cetăţean străin, dintr-o ţară vecină, care a vorbit foarte serios că salariul său trebuie să fie de
«Managerul a lăsat să se înţeleagă clar că situaţia din 2013 va fi mai proastă decât în 2012 şi acest lucru se vede deja după primul trimestru. Cu toate acestea, însă, banca doreşte să obţină în anul curent un profit mai mare ca în 2012, ceea ce este un lucru lăudabil, numai că nu prea e limpede cum şi pe seama cui».
«Vânt în pânzele băncii înseamnă economia ţării. Dacă aceasta din urmă e la pământ, ce poate face o bancă?».
Noilor proprietari nu le convin tranzacţiile frauduloase ale managerilor
Ce nu le place astăzi la conducerea băncii noilor acţionari de la «Moldova-Agroindbank» — numai ei ştiu. Dar e uşor să ghicim că noilor titulari de acţiuni nu le convin metodele prin care Natalia Vrabie a suflat mulţi ani în pânzele băncii în situaţia în care vântul lipsea cu desăvârşire — adică în lipsa unei economii normale.
Noi a relatat deja despre aceste metode în articolul «Harry Potter şi „camera secretă“ a Nataliei Vrabie». Era vorba despre faptul că banca nu înregistrează conturile clienţilor la inspectoratul fiscal, adică ajută să fie spălaţi bani negri, deschizând doar în jumătate de an conturi ilegale pentru persoane juridice în valoare totală de circa 100 de milioane de lei, iar când e amendată, se înţelege ca această sancţiune să fie redusă până la o sumă mizeră — de la 30 de milioane până la 100 de mii de lei. Acum, acest business fraudulos este cercetat în cadrul unui dosar penal.
Salariul Nataliei Vrabie e de 20 de mii de euro… plus achitarea cheltuielilor pentru întinderea pielii de pe faţă
După toate probabilităţile, noilor acţionari nu le convin nici condiţiile deosebite pe care şi le-a creat la bancă preşedintele acesteia, Natalia Vrabie.
Avem un sentiment de «déjà vu». Devenind acţionari la «Moldova-Agroindbank» cu un pachet de acţiuni de aproape 20 la sută, BERD şi compania Western NIS Enterprise Fund, de exemplu, au descoperit că, potrivit contractului încheiat cu Vrabie, banca urmează să-i achite o indemnizaţie de 10 milioane de dolari în cazul în care va rezilia contractul cu ea. De fapt, «bancherul nr.1» le-a întins o cursă acţionarilor, fiindcă e foarte dificil să o concediezi în astfel de condiţii. Cu toate acestea, probabil a sosit momentul în care e mai simplu să rezolvi problema, cu riscul de a plăti 10 milioane de dolari, decât să laşi cucoana în funcţia de preşedinte al băncii, pe care ea o transformă într-o navă de piraţi.
Vrabie ridică la bancă un salariu lunar de 20 de mii de dolari plus un bonus de un milion de euro pe an. În total, în jur de 20 de milioane de lei pe an — de 1300 de ori mai mult decât şeful statului… Însă nici salariul mare, nici alte venituri de acest gen, cum ar fi, de pildă, achitarea tuturor cheltuielilor de concediu şi chiar a celor legate de o operaţie plastică nu satisfac apetitul «bancherului nr.1», care încearcă, prin diferite mijloace, să bage mâna în buzunarul instituţiei financiare.
Pe lângă salariu ce mai e?
Potrivit informaţiilor procuraturii, în anii
Bineînţeles, Vrabie nu a ajuns pe banca acuzaţilor, ceea ce, desigur, a dublat respectul său pentru sine însăşi şi dispreţul faţă de acţionari şi faţă de stat, care îşi permit să se lase înşelaţi. Nu e de mirare că într-o bună zi cetăţeanul german Benjamin Rosenberg, deţinător al unui pachet de 3,71 la sută, nu este lăsat să intre în sediul băncii, lucru despre care dânsul a relatat într-o emisiune la un post de televiziune.
Managerul nu îi permite să intre în bancă unui proprietar
Aflând despre informaţiile difuzate de «Moldova-Agroindbank» privind «atacurile de tip raider», Rosenberg, surprins de aceste declaraţii, «a încercat să ia legătura cu persoane cu funcţii de răspundere de la „Moldova-Agroindbank“ şi de la Banca Naţională a Moldovei, însă nu a reuşit să obţină nici audienţă, nimic… Cataloghez declaraţiile respective drept deplasate şi consider că „Moldova-Agroindbank“ trebuie să ofere opiniei publice nu emoţii, ci explicaţii clare în legătură cu procurarea acţiunilor».
Menţionăm că, dând indicaţii să nu fie lăsat să treacă Rosenberg, Vrabie formal nici nu era acţionar la «Moldova-Agroindbank». Judecând după toate, proprietarul acţiunilor este familia Vrabie, însă această informaţie este tăinuită cu grijă. De ce? Pentru că îi este convenabil să se camufleze sub postul de manager, obţinând bonusurile ce i se cuvin, împreună cu dividendele perfectate pe numele altor persoane.
Acaparând instituţia financiară, creând în mod tâlhăresc acest filon de aur în interesul familiei sale, scuipând făţiş pe interesele acţionarilor şi necoordonându-şi acţiunile cu ei, Vrabie procedează în stil bolşevic. Şi intenţionează să meargă până la capăt în acest sens. Hotărând să nu îi lase să treacă pragul instituţiei pe toţi acţionarii noi care deţin aproape 30 la sută din acţiuni (pachet de control), bancherul apelează la BNM, cerând ca aceştia să fie lipsiţi de dreptul de vot, de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, de introducere în ordinea de zi a anumitor chestiuni, de înaintare a reprezentanţilor lor în consiliul de administraţie, în organul executiv şi în comisia de cenzori a băncii, precum şi de dreptul de a obţine dividende.
În context, sună absolut batjocoritor faţă de proprietari o frază din interviul Nataliei Vrabie «Vânt în pânzele MAIB»: «Iată de ce managerii de la MAIB au o libertate de invidiat în idei şi acţiuni pentru realizarea planurilor şi a obiectivelor lor. Este o stare sufletească atât de plăcută şi dulce, când zbori în activitatea ta, concentrându-te pe transpunerea în viaţă a ambiţiilor sănătoase, având în acelaşi timp „carte blanche“ din partea acţionarilor, care te susţin, nu te împiedică, dar au întotdeauna pârghii eficiente pentru a-i controla în orice moment pe manageri. Este un factor foarte important când acţionarii care le-au încredinţat managerilor să le conducă banca procedează conform principiului: ai încredere, dar verifică!».
Da, aşa era mai înainte, când acţionarii erau consideraţi un fel de balast sau plancton. Dar nu va mai fi aşa.
Astăzi, mai mult de un sfert din acţionarii de la MAIB cer demisia Nataliei Vrabie, tocmai pentru că în urma unor controale minuţioase — la scară mică! — au fost scoase la iveală fapte de abuzuri înspăimântătoare. Proprietarii de acţiuni cer schimbarea conducerii băncii şi a preşedintelui acesteia, convocarea unei adunări generale extraordinare a acţionarilor băncii pentru a alege o nouă conducere. Menajând-o pe Vrabie, ei motivează eventuala sa plecare prin vârsta de pensionare, ci nu prin fapte de escrocherie.
BNM consideră drept legală achiziţia de acţiuni, Vrabie păstrează tăcerea
Vorbind despre un «atac de tip raider», Vrabie nu doreşte să-şi argumenteze poziţia prin anumite fapte. De altminteri, ea nu a răspuns nici la articolul nostru în care se vorbeşte despre spălare de bani murdari de către bancă. Dar iată că Banca Naţională a Moldovei a anunţat că nu dispune de vreo informaţie sau probe ale ilegalităţii tranzacţiei: acţiunile de la «MAIB» au trecut în proprietatea a şapte firme cu sediile în Marea Britanie, Letonia şi Cipru; ţinând seama de faptul că volumele tranzacţiilor au constituit sub cinci la sută din capitalul social al băncii, nu a fost nevoie de autorizaţie din partea BNM. La rândul lor, deţinătorii a 26,5 la sută din acţiuni acuză conducerea băncii de lipsă de transparenţă şi solicită guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, să se implice în situaţia «legată de dezvăluirea unor informaţii privind multiple fapte de abuzuri şi corupţie».
«Conducerea MAIB se eschivează să dea explicaţii acţionarilor, ignorând cererile legale privind transparenţa managementului curent şi a celui strategic, se arată în scrisoare… Banca se ocupă în mod sistematic de spălarea de bani în proporţii deosebit de mari, fapt prin care pune în pericol reputaţia instituţiei şi imaginea acesteia pe piaţa internaţională». În legătură cu aceasta, acţionarii îi cer şefului Băncii Naţionale «să ia măsuri interne pentru împiedicarea tentativelor conducerii MAIB de a influenţa persoanele cu funcţii de răspundere de la BNM prin ameninţări, corupere şi prin alte metode ilegale şi murdare».
Nici la toate aceste acuzaţii Natalia Vrabie nu răspunde. A avut loc o şedinţă comună în problema «Moldova-Agroindbank», la care au participat reprezentanţi ai BNM, Ministerului Economiei, Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate. S-a relatat că au fost coordonate acţiunile care urmează să fie întreprinse în timpul apropiat. Reprezentanţii FMI, care se vor afla în ţara noastră în perioada
