[:md]
Titularii a 26,5 la sută din acţiunile de la «Moldova-Agroindbank» cer schimbarea conducerii şi, în particular, a şefei instituţiei, Natalia Vrabie. Într-o scrisoare deschisă, ei cer convocarea unei adunări generale extraordinare a acţionarilor băncii pentru a alege noua conducere. Precum a aflat redacţia noastră din surse sigure, Vrabie a transmis o sumă exorbitantă ca mită Băncii Naţionale cu scopul de a bloca dreptul de vot al noilor acţionari. Oare şpaga dată la timp e în stare să facă minuni? Solicităm organele competente să considere aceasta drept o declaraţie despre o infracţiune pusă la cale.
Şase deţinători a unei treimi din acţiunile de la „Moldova-Agroindbank” afirmă că doresc să desemneze în funcţia de preşedinte al comitetului de conducere a MAIB o altă persoană, pe motiv că actualul conducător, Natalia Vrabie, are o vârstă înaintată.
Reamintim că, la începutul săptămâni trecute, conducerea MAIB a anunţat că banca a devenit ţinta unui atac de tip raider. În acelaşi timp, Comisia Naţională a Pieţei Financiare a comunicat că nu are pretenţii faţă de procedura de transfer al acţiunilor către alţi acţionari, iar Banca Naţională – că recentele operaţiuni cu acţiunile de la «Moldova–Agroindbank» nu au avut un impact asupra activităţii instituţiei.
Unul dintre noii acţionari, Benjamin Rosenberg, cetăţean al Germaniei, care a cumpărat recent 3,71 la sută din acţiuni, solicită conducerii băncii „să apeleze la mass-media doar în cazul în care deţine informaţii exacte despre presupuse escrocherii, iar dacă nu – să nu vorbească despre un atac de tip raider”.
Un alt nou proprietar de acţiuni de la MAIB, compania «Diarstamia Management», consideră că toate declaraţiile conducerii «Moldova-Agroindbank» referitor la aşa-numitul atac de tip raider sunt nefondate şi induc în eroare opinia publică. Într-un comunicat de presă, noii titulari de acţiuni solicită instituţiilor de drept şi conducerii ţării să nu se lase influenţate de declaraţiile conducerii MAIB, care urmăreşte scopul „de a distrage atenţia de la problemele reale ale băncii şi de a împiedica realizarea drepturilor noilor acţionari”.
Anterior, gazeta noastră a comunicat că, în prima jumătate a anului 2012, MAIB a deschis conturi ilegale pentru persoane juridice de suma totală de aproximativ 100 de milioane de lei. Stabilind legături venale cu organele fiscale, banca a scăpat cu o amendă de 100 de mii de lei în loc de 30 de milioane, cât se cuvenea potrivit legii. Acum, aceste matrapazlâcuri sunt cercetate într-un dosar penal. Autorii schemei piratereşti sunt Natalia Vrabie împreună cu consiliul de administraţie şi cu consiliul de observatori al băncii. Schema a fost creată de fapt sub acoperirea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, un partener solid al MAIB. Conducerea băncii refuză să comenteze acuzaţiile.
Toate astea sunt fapte ce pot fi probate. Conflictul este dezbătut emoţional pe site-ul Vedomosti.md. Iată ce scriu utilizatorii internetului.
„Trăiau odată într-un colhoz Ion, Gheorghe şi Mihai. Lucrau pământul, iar banii pe care îi câştigau colhozul îi vira în banca colhoznică, ca să adune mijloace pentru reparaţia şcolii şi a casei de cultură. Dar iată că s-a schimbat puterea şi pe banca colhoznică a pus mâna doamna Vrabie. Iar lui Ion, Gheorghe şi Mihai li s-a dat cote din averea comună: câte o roată de la o semănătoare ruginită şi câte un petec de pământ. Au trecut 20 de ani. Banca se eschiva de la plata impozitelor, de aceea, statul a sărăcit şi le putea achita lui Ion, Gheorghe şi Mihai pensii de doar 500 de lei. Întrucât banca acorda credite cu dobânzi exorbitante, copiii lui Ion, Gheorghe şi Mihai s-au ruinat cu terenurile lor şi au plecat în străinătate, iar banii câştigaţi îi transferau cu sârguinţă prin intermediul băncii „colhoznice”, de vreme ce o ţineau minte drept instituţie de nădejde. Între timp, aceasta a devenit cea mai mare bancă din ţară, ceea ce o ajuta cu şi mai mult succes să se eschiveze de la plata impozitelor. Din această cauză, vistieria continua să fie goală, satul sărăcea şi mai mult, şcoala, casa de cultură şi spitalul au fost închise, de aceea, nepoţii lui Ion, Gheoghe şi Mihai au crescut ignoranţi şi bolnavi. În schimb, şefa băncii agrar-colhoznice a devenit în acest răstimp milionară. Dar a venit o zi în care alţi acţionari au decis să o înlocuiască. Aici, Vrabie a început să trâmbiţeze că asupra instituţiei planează un pericol de moarte. Potrivit calculelor sale, în baza dreptului şi a legilor din stat, mijloacele economisite cu Ion Gheorghe şi Mihai ar trebui să-i ajungă cu vârf şi îndesat. Dar s-a dovedit că proţapul legii e împotriva ei. Ai-ai-ai. Calul are patru picioare şi tot se poticneşte”.
„Salariul Nataliei Vrabie este de 20 de mii de euro, plus un milion de euro drept bonus în baza bilanţului anual pentru rezultate bune, pe care tot ea le estimează. Într-o ţară săracă şi flămândă precum e Moldova, e cam multişor. Totodată, principiile administrării corporative a băncii nu funcţionează, consiliul există doar ca element decorativ, comitetele de conducere execută în totalitate doar dorinţa doamnei. În genere, nimeni nu are drept de vot. Atitudinea de bădăran faţă de oameni e un lucru obişnuit, jignirile, înjurăturile fac parte din lexicul obişnuit. Adesea poţi auzi expresii gen „holopi”, „ţărani” referitor la angajaţii din veriga medie şi chiar superioară. Într-un cuvânt, cineva se simte împărăteasă”.
„Interesant, de ce e „criminal” să vinzi acţiuni ale băncii, iar să privatizezi asistenţa de urgenţă prin intermediul unui „parteneriat public-privat” dubios – nu e? Căci acest scandal cu Vrabie este o încercare de a ne mânji ochii, ca să nu mai discutăm reducerile criminale ale cheltuielilor sociale făcute de noul-vechiul guvern. Darea în concesiune a aeroportului Chişinău, care abia nu demult a fost reparat de către turci. Distrugerea căii ferate. Noul sistem de grupe de invaliditate, conform căruia urmează să muncească chiar şi ciungii şi cei fără un picior. Viitoarea scumpire a gazelor, în toamnă, despre care se vorbeşte pe şleau. Cred că pe Vrabie nu o vor întrista aceste lucruri”.
________________________________________
„Aş vrea să cred că cercetarea penală pentru spălare de bani de către bancă va fi dusă până la capăt”.
„Până la care capăt? Deja de şase ani, chipurile, se cercetează cazul transferului ilegal de către Vrabie a 13 milioane de lei în contul unei firme afiliate”.
________________________________________
„Se pare că în această ţară prosperă doar astfel de speculanţi ca Vrabie. Au distrus industria, a rămas doar să adune banii moldovenilor care muncesc în străinătate şi să-i acorde drept credite cu dobânzi înrobitoare. E trist ceea ce vedem. Dar ce ţară a fost…”.
„O ţaţă descurcăreaţă şi şmecheră, care a reuşit să pună mâna pe o bancă sovietică, pe ruinele URSS, o bancă pe care nu ea a creat-o, cum trăncăneşte acum pretutindeni”.
________________________________________
„Numai să nu vorbiţi despre bancheri „cumsecade”. Condiţiile de deservire a clienţilor la banca „model” din ţară sunt sub orice nivel. Respectul faţă de client e nul. Vii să efectuezi o operaţie în cont, eşti primit la intrarea în hol, toată lumea care se află la coadă stă şi ascultă ce vorbeşti, ca până la urmă toţi să ştie de problemele tale – câţi bani ai scos din cont, cât ai depus, ce sumă ţi-a rămas în sold. Chiar dacă ai vorbi cu voce scăzută, în jur sunt numai urechi. După ce ai efectuat operaţiile, funcţionarul de la bancă scrie pe formularul contractului tău ceva cu un scris lăbărţat, câţi bani ai depus, dar în baza unui astfel de document care rămâne la deponent nu e limpede cu cât a fost suplimentat contul. Despre condiţiile de plasare a depozitelor nici nu merită să vorbim. Banii noştri sunt luaţi cu dobânzi derizorii, iar apoi sunt acordate credite cu dobânzi exorbitante. Ţin bine minte scandalul din mass-media, despre care s-a discutat, de altminteri, scurt timp (acum nu mai găsesc nimic în internet, au şters toate textele), când s-a aflat că doamnei Vrabie i se cuvin condiţii „deosebite” de plată a concediilor şi alte înlesniri pe seama deponenţilor, până la vizita la cosmetician. Cineva apără acest rechin hrăpăreţ al capitalismului moldovenesc. Mai bine să povestească cum o contabilă a pus mâna pe banca colhoznică. A cumpărat-o cu bonuri patrimoniale? Sunt şocat de ceea ce se scrie despre conturile ilegale deservite de MAIB. Desigur, din Moldova poţi scoate dolari murdari şi cu valiza, nu e o problemă, a demonstrat şi fiica lui Snegur, care conduce acum Ministerul de Externe. Însă aceasta e o schemă veche, cu ajutorul căreia Vrabie în genere ar putea să nu aibă probleme cu introducerea-scoaterea de capitaluri ilegale. Şi dacă cineva le-a suflat de sub nas acţiuni ale băncii, pardon, asta e durerea ei personală. Noi, deponenţii, ce treabă avem, dacă statului nu îi pasă de asta? Să se bată ei înde ei cât poftesc”.
