[:md]
Cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Sănătăţii — 7 aprilie 2015—, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) încurajează eforturile care vizează îmbunătăţirea securităţii sanitare a alimentelor de la fermă în farfurie şi în toate etapele intermediare, relatează Actualități.md.
Potrivit estimărilor, alimentele produse sau servite în condiţii neigienice se află la originea a circa 2 milioane de decese pe an, printre care un mare număr de copii.
Alimentele care conţin bacterii, viruşi, paraziţi sau diferite substanţe chimice provoacă peste 200 de boli, de la diaree la diverse forme de cancer.
Apar mereu noi ameninţări la adresa securităţii sanitare a alimentelor: schimbările care intervin în producţie, în distribuirea şi consumul alimentelor, modificările de mediu, agenţii patogeni noi şi emergenţi, rezistenţa la medicamente antimicrobiene pun numeroase probleme sistemelor naţionale de securitate a alimentelor, iar sporirea numărului de călătorii şi dezvoltarea comerţului cresc probabilitatea unei propagări internaţionale a contaminării.
OMS sprijină statele membre să prevină şi să depisteze escaladarea bolilor de origine alimentară, ajutându-le să le facă faţă conform Codex alimentarius, care cuprinde norme internaţionale, directive şi coduri de practici vizând alimentaţia şi care acoperă principalele alimente şi procese de prelucrare. Alături de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), OMS avertizează statele în cazul unor urgenţe la nivelul securităţii sanitare a alimentelor, prin intermediul unei reţele de informare internaţională.
Agravarea problemelor de sănătate publică, legate de consumul alimentelor nesigure, inclusiv şi sporirea morbidităţii prin toxiinfecţii alimentare şi BDA vizează şi Republica Moldova. În anul 2014, numărul de focare – 11 028 şi de bolnavi de BDA – 12 292 a sporit comparativ cu anul 2012 (10 033 şi respectiv 10 550) şi anul 2013 (8 877 de focare şi respectiv 9 188 de persoane afectate).
Apariţia toxiinfecţiilor alimentare şi BDA e mai frecventă în condiţii de casă şi la unităţi de alimentaţie publică în cazul produselor procurate din pieţe, unităţi comerciale şi alte locuri neautorizate, printre principalele nereguli fiind: folosirea materiei prime de origine animală infectate primar (ouă, carne de pasăre, carne de bovine şi porcine); procurarea produselor alimentare infectate primar din pieţe, locuri neautorizate, unităţi comerciale specializate, în care nu se respectă regulile de igienă şi condiţiile de comercializare şi păstrare a produselor; desfăşurarea ceremoniilor de masă cu folosirea materiei prime de origine animală contaminată microbiologic în unităţile de alimentaţie publică; admiterea abaterilor în procesul tehnologic şi de păstrare a bucatelor etc.
Un impact esenţial asupra sănătăţii publice şi al populaţiei îl prezintă comerţul stradal neautorizat cu produse alimentare uşor alterabile, asemenea şi intoxicaţiile cu ciuperci, înregistrate anual în număr mare, uneori soldate cu decese.
Principalele mesajele de comunicare pentru populaţie privind siguranţa alimentelor sunt:
– Obţineţi informaţii despre alimentele, pe care le consumaţi;
– Prelucraţi, depozitaţi şi gătiţi produsele alimentare astfel, încât să se asigure inofensivitatea acestora;
– Respectaţi regulile de igienă şi curăţenie.
Securitatea alimentară a alimentelor este o responsabilitate comună şi este importantă colaborarea pe întreaga filieră de producţie alimentară — de la agricultor şi producător la distribuitor şi consumator.