[:md]
Cerșetoria este și ea o profesie cu laturi pozitive și negative ca oricare alta. Ești plătit destul de bine chiar dacă nu ai depus efort fizic și nici intelectual, doar te joci cu psihologia omului și anume cu emotivitatea sa. După cum observăm Chișinăul se aglomerează tot mai mult cu oameni care îndelitnecesc această profesie, iar acest lucru ne îndeamnă să ne dăm seama că moldovenii au o inimă mare pentru a-și împărți micul buget cu alții. Potrivit unui studiu, în capitală trăiesc circa 3.000 de oameni ai străzii. Autorităţile vorbesc însă de 1.200.
Dezavantajele acestei activități este că cerșetorii lucrează șapte zile din șapte fără un acoperiș deasupra capului. Aceștia au devenit neînfricați în fața vîntului, ploii, gerului năprasnic și chiar în fața polițiștilor. Pentru cerșetori orice minută și fracțiune de secundă contează, pentru că aceasta poate deveni norocul zilei.
Ca oricare dintre noi, oamenii străzii au și ei momente, zile în care știu că pot profita din plin. Una din ele este duminica, ziua în care oamenii obișnuiesc să meargă la biserică, iar după slujbă sunt mai darnici.
Povestea unui cerșetor
La semaforul de la intersecţia străzilor Vasile Alecsandri şi Alexei Mateevici l-am reîntîlnit pe Valera. Bărbatul, care pare să aibă vreo 50 de ani, cerşeşte acolo de ani de zile. Nu are picioare. Se deplasează printre maşini în cărucior, riscîndu-şi viaţa pentru nişte bănuţi. Şoferii trebuie să fie atenţi să nu-l doboare.
Valera nu se teme de nimic, Experiența l-a făcut imun la toate. Arma lui pe care o folosește pentru a declanșa mila oamenilor sunt petele albe de pe față, lipsa picioarelor și urechile mîncate de șobolani. Dacă stai o oră sau două în preajma lui Valera, atunci poți observa cum o femeie blondă, de vreo 50 de ani, invalidă şi ea, dar care poate merge, vine şi-i ia banii. Cînd a observat că-i facem poze bărbatului, femeia flutură ameninţător cu bastonul: „E omul meu, nu-l fotografia. Îţi f… una peste aparat şi nimeni n-o să mă tragă la răspundere". În timp ce nevastă-sa autodeclarată se chinuia să fugă după noi, Valera îşi continua liniştit îndeletnicirea, căci tocmai era roşu la semafor.
La o altă intersecţie, am întîlnit un alt cerşetor fără picioare. Doar că spre deosebire de Valera, acesta nu a fost deloc prietenos. L-am întrebat de cît timp stă în stradă, dar ne-a răspuns cu o înjurătură.
De Ziua Chișinăului cerșetorii dispar de pe străzi
Există o zi pe an în care activitate cerșetorilor este interzisă,14 octombrie, Hramul orașului Chișinău. În această zi polițiștii lucrează intensiv pentru curățarea străzilor de cerșetori. În preajma acestei sărbători, oamenii legii cutreieră străzile, internet cafe-urile, clădirile părăsite, acolo unde ştiu că-şi au adăpostul boschetarii. „Am identificat 42 de minori, pe care i-am dus la Centrul de plasament temporar", a spus Ruslan Teşu, şef al Serviciului minori din cadrul Comisariatului General de Poliţie. Potrivit lui, în trei zile au fost reţinute 32 de persoane.
Cerșetorii sunt scutiți de legi
După cum am menționat mai sus profesia de cerșetor este destul de bine plătită, Potrivit Poliţiei, un cerşetor cîştigă zilnic circa 600 de lei. Însă știm cu toții că de fapt doar o parte din bani ajung în buzunarele lor.
O problemă gravă în viața oamenilor vagabonzi este alcoolul. Putem spune că de fapt acest drog a transformat niște oameni obișnuiti în ceea ce vedem deseori pe străzi, cerșetori. Majoritatea populației încearcă să îi evite pentru că îi cred foarte periculoși. Potrivit șefului centrului de triere a persoanelor fără adăpost, Igor Călugări, astfel de personae pot doar să fie reţinute la Centrul de triere pentru stabilirea identităţii, iar peste trei ore trebuie să fie eliberate. "Legislaţia nu prevede sancţiuni dure pentru aceste persoane. Se pot alege doar cu o amendă de 400 de lei", a explicat Ruslan Teşu, şeful Serviciului minori de la CGP.
E mai bine în subsoluri
În perioada rece a anului în Chişinău activează Centrul de găzduire şi orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil, aflat pe strada Haltei, 2. Persoanele care nu au un acoperiș deasupra capului, pot veni aici unde găsesc un pat curat și un ceai cald. Însă ca în oricare instituție, există și aici reguli. Doritorii de a înopta, trebuie să meargă la Centrul de triere, unde li se confirmă identitatea, să-şi facă examen radiologic şi să dea analiza generală a sîngelui. Din păcate majoritatea dintre oamenii vagabanzi preferă subsolurile. O altă regulă este că în instituţie nu sunt primite persoanele în stare de ebrietate sau care doresc să consume alcool în cadrul centrului. Cu toate acestea atunci cînd temperaturile de afară ajung la minus 15 grade, dormitoarele sunt arhipline. Unii dintre ei sunt aduşi cu forţa de poliţie, alţii vin singuri din cauza gerului de afară care îi poate ucide.
Guvernarea e prea ocupată
Și cu toate acestea rămînem la concluzia că cerșetorii nu încurcă pe nimeni, chiar nici pe actualul primar al capitalei,Dorin Chirtoacă. De fapt putem spune că nici cîinii vagabonzi sau străzile avariate din Chișinău nu provoacă prea mult interes edilului. Să presupunem că guvernarea are activități mult mai importante decît împînzirea orașului cu cerșetori.
Mai mult, Dorin Chirtoacă mai poate fi acuzat de cumătrism. Potrivit investigațiilor făcute, mai multe persoane au fost sprijiniți personal de către Dorin Chirtoaca si acolitii sai. Un exemplu sunt membrii familiei Calugări, care au beneficiat de funcții înalte la scurt timp după ce au devenit membrii Partidului Liberal a RM. Așadar, Nina Calugaru a fost inscrisa la poziția 45 în lista pentru funcția de consilier municipal, Igor Calugari a fost desemnat Șef al centrului de Triere din Chisinau, Marina Calugaru este activista a Ligii Studentilor Liberali.
