[:md]
Centrul Naţional Anticorupţie, de comun cu membrii grupului de lucru din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, a finalizat evaluarea riscurilor de corupţie în cadrul ANSA. În cadrul acestui exerciţiu au fost identificate şi analizate o serie de riscuri de corupţie ce subminează dreptul constituţional al cetăţenilor de acces la produse alimentare calitative şi inofensive, precum şi dreptul de a avea acces la orice informaţie de interes public, notează Actualități.md.
Potrivit CNA, au fost elaborate recomandări privind excluderea sau diminuarea riscurilor de corupţie identificate,acţiunile de consolidare a integrităţii instituţionale regăsindu-se în Planul de Integritate a Agenţiei, aprobat pentru anii 2016-2018 (plasat pe paginaweb: http://ansa.gov.md/uploads/files/Ordinele%20ANSA/2016/Plan_de_integritat…)
Astfel, în urma evaluării, experţii au stabilit că riscurile de corupţie identificate în cadrul ANSA sunt generate de o serie de factori, printre care: dublări de competenţă pe anumite domenii de activitate, puteri discreţionare; lipsă de proceduri sau proceduri neuniformizate la capitolul “control” şi “eliberarea actelor permisive”, neimplementarea ghişeului unic reglementat legal, conflicte de interese, etc.
Evaluarea iniţiată în cadrul ANSA a avut un dublu obiectiv, pe de o parte delimitarea clară a competenţelor ANSA în contextul atribuţiilor Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor şi Serviciului de supraveghere a sănătăţii publice, autorităţi, orientate, la fel, spre protecţia sănătăţii cetăţenilor şi siguranţei alimentelor, pe de altă parte de a stabili în ce măsură este împovărată activitatea agentului economic prin expunere la numeroasele controale întreprinse de autorităţi, dar şi birocraţia întîlnită la obţinerea actelor permisive. Astfel, au fost abordate cele mai relevante aspecte ale activităţii instituţionale, iar factorii de risc determinaţi şi generatori de riscuri de corupţie sunt atît de ordin extern/sistemici, cît şi de ordin organizaţional, individual.
Cei de ordin extern/sistemici, au fost identificaţi la etapa de examinare şi analiză a cadrului normativ în vigoare, şi anume:
1) Dublări de competenţă la „controlul siguranţei alimentelor” între ANSA, APC şi Serviciul de Supraveghere a Sănătăţii Publice (Centrele de sănătate publică)
2) Proceduri neuniformizate şi competenţe neclare la eliberarea unor categorii de acte permisive şi realizarea unor activităţi între ANSA şi Centrele de sănătate publică, precum şi divergenţe la calculul şi încasarea taxelor stabilite pentru eliberarea unor acte permisive, ce determină prejudicierea bugetului de stat
4) Atribuţii exhaustiv reglementate prin acte normative pentru angajaţii ANSA, privind sechestrarea sau confiscarea mărfurilor (HG nr. 51/2013; Legea nr. 78/2004)
5) Norme de trimitere în alb datorate legislaţiei neactualizate, ce creează confuzie,
6) Puteri discreţionare şi lipsa procedurilor clare şi eficiente în domeniul “reţinerii, retragerii de pe piaţă, interzicerii plasării pe piaţă a produselor alimentare neconforme şi/sau periculoase, punerea sub interdicţie veterinară”, măsuri atribuite în competenţa ANSA prin actele normative în vigoare.
Totalitatea acestor factori de risc generează indubitabil riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor, ce sunt expuşi produselor alimentare periculoase sau neconforme, dar în acelaşi timp afectînd activitatea nemijlocită a operatorilor economici, prin inducerea în eroare la obţinerea unor categorii de acte permisive, prin împovărarea cu numeroasele controale efectuate de diferite autorităţi cu subiecte de control similare, mai menționează CNA.
