[:md]
Cu toate peripeţiile campaniei electorale, au cam rămas în umbră problemele ce ţin de stabilitatea leului moldovenesc. Totodată, cursul acestuia are un impact semnificativ asupra nivelului de viaţă oamenilor. Importurile constituie peste 70 la sută din coşul de consum şi ORICE depreciere a monedei naţionale INEVITABIL provoacă majorarea preţurilor şi creşterea a tarifelor la serviciile comunale.
În ultimii ani necătând la fluctuaţiile cursului, deprecierea leului, timp de o perioadă îndelungată de timp (peste o lună), a fost nesemnificativă. Pe parcursul anului 2013 leul s-a depreciat cu 8%, iar valoarea medie – cu doar 3,5%.
În anul curent, situaţia s-a schimbat radical. La 3 noiembrie, a fost stabilit un curs-record al leului faţă de dolarul SUA – 14,80 lei MDL pentru 1 dolar SUA, ceea ce este cu 15,3%(!!!) mai mult decît acum un an, adică în noiembrie 2013, cînd, cursul leului moldovenesc a depăşit nivelul existent la 3 noiembrie, 2012, cu doar 4,3%.
De la începutul anului 2014 şi pînă la 3 noiembrie, leul moldovenesc s-a depreciat cu 13,4%. În perioada similară a anului trecut deprecierea a constiuit doar 6,4%.
Din ianuarie şi pînă la 3 noiembrie, 2014, cursul mediu al leului s-a redus, în raport cu perioada similară a anului 2013, cu 9,7%, în timp un an în urmă deprecierea se cifra doar la 3,6%.
Datele prezentate indică că în acest an deprecierea monedei naţionale depăşeşte în mod semnificativ (de 2-4 ori) nivelul de depreciere, înregistrat în anul trecut.
Preşedintele BNM, dnl Drăguţanu, explică situaţia, prin cererea excesivăde valută pentru achitarea importurilor, inclusiv a combustibilului şi a resurselor energetice. Totuşi datele reale nu confirmă aceste declaraţii.
Dimpotrivă, datele BNS denotă reducerea importurilor, în special a resurselor energetice cu 3%, iar a combustibilului cu 9%, inclusiv din Rusia – cu 23%.
Totuşi, trebuie să recunoaştem, că deprecierea leului din acest an, într-adevăr este legată de apariţia deficitului de valută străină pe piaţa internă. În primăvara anului 2014, deficitul a fost de 10%, vara, în medie, 8%, iar în septembrie – deja mai mult de 14%.
Nu este de mirare. În țară s-a redus fluxul de valută străină.A început reducerea exporturilor – în luna august, exporturile spre CSI au scăzut cu 31%, în UE – cu 3%, reducerea totală constituind 13%. Volume record de joase, în ultimii 15 ani, se înregistrează la capitolul investiţii străine – 2,1% din PIB, ceea ce este de 3,5 ori mai puţin decît nivelul mediu respectiv din anii 2000-2013.
Totodată, a s-a produs o reducere semnificativă a remitenţelor din partea lucrătorilor migranţi. Ponderea majoră a acestor mijloace financiare (peste 60%) provine din FR. În conformitate cu datele balanței de plăţi creşterea acestor venituri, comparativ cu anii precedenţi, s-a redus, în ianuarie-iunie, curent, de 5-8 ori, ceea ce indică o posibilă reducere a acestui flux, în caz de neadoptate a măsurilor de urgenţă.
În linii generale, ţinînd cont de TOATE sursele (exporturi, investiţii străine, remitenţele şi împrumuturile/granturile externe), volumul încasărilor de valută străină în ţară s-a redus în acest an (pentru 6 luni) cu 4%, ce şi a putut provoca o cerere sporită de valută.
Cu toate acestea, creşterea cererii de valută străină, după cum am indicat mai sus, nu poate fi considerată viabilă din punct de vedere economic! Cel mai probabil, este o cerere speculativă, provocată de temerile unor anumite cercuri în ajun de alegeri, și care se străduiesc să-și retragă capitalul în caz de modificări a situaţiei de după scrutin.
Dar chiar dacă să presupunem că are loc o cerere din partea agenților economici pentru achitarea importurilor de combustibil etc., atunci, în condiţiile reducerii fluxului de valută în ţară, ANUME Banca Naţională a Moldovei are obligaţia să acopere acest deficit di contul rezervelor valutare. Mai mult, aceste rezerve au anume această destinaţie – de a asigura stabilitatea monedei naţionale în situaţia în care apar dificultăţi în finanţarea importurilor în cazul lipsei încasărilor de valută în ţară!!!
Este cazul să amintim că, în a.a. 2012-2013, BNM a cumpărat de pe piaţă peste 600 mln. dolari SUA, iar în anul curent a vîndut doar aproape 150 mln. dolari SUA. Totodată, rezervele valutare ale BNM, la începutul anuluiau constituit peste 2,8 mlrd. dolari SUA (la sfîrşitul lunii octombrie – 2,650 mlrd.).
Pentru informaţie: în toamna anului 1998, pentru îndeplinirea tuturor angajamentelor externe şi pentru asigurarea stabilităţii leului, BNM a cheltuit mai mult de jumătate din rezervele sale.
În ianuarie-aprilie, 2009, cînd a avut loc o nouă încercare de a devaloriza leul, banca centrală a ţării a vîndut peste 500 mln. dolari SUA, ceea ce constituia, la acel moment, mai mult de 30 la sută din toate rezervele sale valutare, totuşi scopul a meritat. Rezultatul, a fost menţinerea stabilităţii monedei naţionale şi evitarea situaţiei de panică pe piaţa monetară a ţării, care inevitabil ar fi afectat negativ bunăstarea cetăţenilor RM.
În situaţia creată, Banca Naţională a Moldovei trebuie să se opună mai activ deprecierii leului, folosind în acest scop rezervele valutare, care sunt în volum excesiv de mare.
Pe de altă parte, ar trebui să efectueze o investigație aprofundată a validităţii cererii pentru valută străină din partea băncilor şi agenţilor economici.
Actuala depreciere atît de masivă provoacă mai multe procese negative în societate şi în economie.
Ştiind foarte bine că în situaţia creată (cea cu oscilaţiile cursului leului) creşterea preţurilor este inevitabilă, BNM deja şi-a revizuit previziunile privind inflaţia, ajustîndu-le prin creştere.
În afară de aceasta, deprecierea semnificativă a leului va duce la agravarea condiţiilor pentru mediul de afaceri, inclusiv cele legate de importuri, care se vor scumpi simţitor. Acest lucru se va reflecta şi va influenţa activitatea investiţională, şi deservirea creditelor bancare.
În rezultat, deprecierea leului va afecta şi sistemul bancar. În prezent, 40% din totalul creditelor şi aproximativ 50% din totalul activelor sînt plasate în valută străină sau sînt legate de aceasta.Deteriorarea calităţii acestor active va duce inevitabil la o deteriorare a indicatorilor de calitate a sistemului bancar. Deja acum, cota creditelor nefavorabile a crescut pînă la 12,3%, comparativ cu 11,9%, în luna iunie. Aceasta va afecta nivelului de deservire a agenţilor economici în viitor, deoarece băncile vor fi nevoite să înăsprească condiţiile de acordare a creditelor.
Pentru a rezuma, voi sublinia că situaţia creată în domeniul asigurării stabilităţii leului moldovenesc, în pofida tuturor declaraţiilor conducerii BNM, este un rezultatul inacţiunii, dar de fapt – de neputință și de reticența de a remedia situația.
Cu toate acestea, acţiuni adecvate din partea băncii centrale nu vor fi nici pe departe suficiente. Pentru o remediere a situației este necesar, în primul rînd, de soluţionat acele probleme care au generat-o şi anume – deschiderea pieţelor pentru produsele noastre şi asigurarea condiţiilor normale de aflare a cetăţenilor noştri peste hotarele ţării. La moment, acestea sînt principalele sarcini. Bineănţeles, pentru soluționarea acestor probleme, trebuie să decidem corect vectorul extern de dezvoltare a ţării. Fără aceasta nici o problemă nu va fi rezolvată. Poziţia noastră rămîne neschimbată – viitorul ţării noastre este în Uniunea Vamală! Anume aici se află pieţele pentru produsele noastre şi anume aici muncesc majoritatea concetăţenilor noştri. Deci, aici este cheia pentru readucerea situaţiei la normal.
Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor din RM și fostul ministru al Economiei.
