[:md]
Majorarea ratei de bază de către Banca Naţională va avea consecinţe grave, precum deteriorarea dură a portofoliului de credite, însoţită de pierderi financiare, dificultăţi majore în achitarea creditelor, iar PIB negativ se va înregistra şi în 2016. Despre aceasta vorbeşte expertul financiar al IDIS Viitorul Sergiu Gaibu, care afirmă că scenariul anilor 2008-2009-2010 se repetă pe deplin, notează Actualități.md.
„Pe scurt, consecinţele acestei decizii:
- Inflaţia nu va scădea, contrar „aşteptărilor” BNM. Inflaţia va depinde în continuare preponderent de cursul valutar şi volatilitatea acestuia.
- În sectorul bancar se resimte lipsa leilor, lichidităţile sunt insuficiente, creditarea în lei e limitată.
- Un procent mare de afaceri care s-au creditat vor întâmpina dificultăţi majore în achitarea creditelor. Ratele date fac nerentabile majoritatea proiectelor investiţionale.
- Portofoliul de credite se va deteriora dur în 2016. Băncile se vor confrunta cu al doilea val de „curăţire” a portofoliului de credite, însoţite de consecinţele naturale în formă de pierderi financiare. Asta în condiţiile în care multe bănci încă nu au finalizat pe deplin ciclul anterior 2009-2010 de „curăţare” a portofoliilor de credite.
- Rata de -4% PIB, prognozată la început de an de echipa IDIS Viitorul, este tot mai plauzibilă, datorită acestei decizii. Cel mai probabil, PIB negativ se va înregistra şi în 2016.
Ce va face BNM?
- Va raporta în Parlament că a întreprins toate măsurile posibile pentru stoparea inflaţiei şi readucerea în coridorul de 5% +/- 1.5% ţintit, chiar dacă acest lucru nu se va întâmpla în cel puţin următoarele 12 luni.
- La întrebările ce e de făcut cu scăderea economică şi problemele businessului, va răspunde că acest lucru nu este de competenţa ei, ci a Ministerului Economiei etc.
- Va menţine politica anti-inflaţionistă până când inflaţia anuală (!) nu va reveni în coridorul respectiv. Când va reveni inflaţia anuală în acest coridor? După 12 luni de la ultimul eveniment ce a generat proces inflaţionist. De exemplu, majorarea recentă a tarifelor la gaz şi energie electrică sau scăderea leului de la sfârşit de an. De ce e aşa? Pentru că abordarea la BNM nu este cauză-efect, ci una statistico-birocratico-mecanicească. Ce înseamnă acest lucru? Cel puţin încă 1 an nu aşteptaţi începerea (!) relansării economice şi stoparea căderii veniturilor populaţiei”, afirmă expertul.
Situaţia de facto este însă alta, inflaţia nu poate fi redusă, ci doar parţial stopată, iar cursul valutar nu poate fi menţinut constant, însă acest lucru pe termen lung ar şi fi distrugător pentru economie, susţine Sergiu Gaibu.
„Poate fi oare redusă inflaţia? Nu. Pentru că factorii care au generat procesele inflaţioniste s-au produs deja. Tarifele au fost modificate în baza unor parametri istorici, inclusiv cursul valutar. Anul trecut trebuia de lucrat la cursul valutar ca acum tarifele să nu crească la valoarea respectivă şi produsele să nu se scumpească. Acum tarifele nu se vor schimba cel puţin un an, indiferent de acţiunile anti-inflaţioniste ale BNM.
Poate fi stopată majorarea inflaţiei? Da, parţial. Prin menţinerea cursului valutar cât mai stabil, dar nu prin măsuri de retragere a leilor până la gradul de paralizare a economiei naţionale, ci prin intervenţii directe pe piaţa valutară atunci când e necesar. Intervenţia pe piaţa valutară este unica măsură realmente eficientă.
Poate fi menţinut cursul valutar constant? Nu. Şi pe termen lung ar fi distrugător pentru economie. Până şi EURO timp de 1,5 ani a scăzut cu circa 15% faţă de dolar. Dar este critic şi în puterea BNM să nu admită volatilitatea cursului valutar şi să compenseze fluctuaţiile speculative care, apropo, produc inflaţie, deoarece riscul volatilităţii reprezintă un cost inclus în preţuri. Incertitudinea este cel mai mare duşman al stabilităţii preţurilor. La finele 2014, începutul 2015, BNM şi-a făcut extrem de prost funcţia dată”, mai spune expertul financiar.
Amintim că, acum câteva zile, Banca Naţională a Moldovei a majorat rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu două puncte procentuale, de la 17,5 la 19,5 la sută, fiind deja a opta oară în ultimele nouă luni când BNM modifică rata de bază. Astfel, din decembrie 2014, acest indicator s-a majorat cu 16 puncte procentuale. Explicaţia Băncii centrale este că astfel încearcă să ţină în frâu inflaţia care, potrivit prognozelor, se va accelera în următoarele trimestre.
Sursa:jurnal.md
