[:md]
Despre aceasta într-un interviu pentru e-sănătate.md, a declarat directorul de programe la Centrul PAS Stela Bivol, relatează Actualități.md.
“Într-adevar, statisticile naționale arată o incidență în creștere a maladiilor respiratorii la copiii pînă la cinci ani la general, iar incidența infecțiilor respiratorii acute, a pneumoniilor și gripei, în mod particular. Această dinamică este greu de interpretat în absența unui studiu mai aprofundat, care să examineze dacă este o creștere reală sau influențată de factori atât de adresabilitate crescută a părinților sau datorită anumitor factori legați de asistența medicală.
Pe de altă parte, statistica arata o dinamică fluctuantă și în cazul mortalității prin maladii respiratorii – arătând o scădere din 2009 și până în 2013 și o creștere iarăși — cea mai înaltă fiind înregistrată în anul 2014 la un nivel de 2,0 la 1000 născuți vii iar în 2015 de 1,3 copii la 1000 născuți vii. În cifre absolute, aceasta înseamnă că aproximativ 76 de copii cu vârsta de până la 5 ani în 2014, și 51 în 2015 au decedat din cauza maladiilor respiratorii”, a declarat Bivol.
— Este mult? Este puțin? Care sunt cauzele?
“Pe de o parte, în comparație cu situația de până la introducerea medicinii de familie ca formă de asistență primară și a programelor de instruire a medicilor cu accent pe conduita integrată a maladiilor la copii, la începutul anilor 2000 și mai târziu și ale protocoalelor clinice, statisticile erau mult mai rele. Mortalitatea din cauze respiratorii erau pe primul loc. O analiză națională a datelor statistice pe o perioadă de 10 ani a arătat că, de fapt, mortalitatea prin maladii respiratorii s-a redus într-atât încât este pe al treilea loc, și nu pe primul.
Pe de altă parte, între 50 și 75 de copii, care mor din cauza maladiilor respiratorii, este încă o cifră mare, întrucât teoretic asemenea cazuri ar trebui sa fie prevenite și gestionate corect clinic. Iarăși, cifrele arată un tablou diferit în municipii și raioane, majoritatea cazurilor de mortalitate fiind în raioane. Desigur, o parte de factori sunt legați de accesibilitate fizică și geografică – nu există medici de familie sau sunt departe, dar și de adresabilitate, factori care până la urmă sunt de asemenea influențați de starea socio-economică, anticiparea costurilor legate de adresare, nivelul de educație a mamei. O altă analiză a mortalității infantile a arătat corelația cu gradientul socio-economic, mortalitatea infantilă fiind mai înaltă în familiile vulnerabile.
Desigur, pentru a analiza mai detaliat cauzele mortalității, ar fi necesar un audit clinic, care ar examina și factorul de conduită clinică în cazul acestor decese, pe lângă cei socio-economici și de termenul de adresare.
Dar concluziile mele ajung în altă poartă. În timp ce la Chișinău se dezbate dacă trebuie făcut pediatrul iarăși parte din asistența medicală primară pe lângă medicul de familie, se discută limitele practicii private și a consultațiilor la telefon, o dezbatere cumva legată de supradiagnostice și supratratamente și spitalizari excesive, datele statistice arată că problema noastră mare este în altă parte – la țară. La țară nu ajung medici de familie, la țară mămicile cu copii ajung târziu la medic, uneori prea târziu, la țară nu se fac consultații online și nu există acces universal la medicul de familie și la țară nu va ajunge reforma cu noii pediatri care să trateze ca prima linie copilașii. Iar soluțiile pentru aceste probleme trebuie căutate nu în războaie pe rețele de socializare, dar împreună cu cei care poartă responsabilitatea pentru cei ce nu au nici cele necesare pentru nutriție, nici acces la medicamente și nici la servicii medicale acolo unde ele sunt cele mai necesare”, a subliniat Stela Bivol.
