[:md]
După ce reprezentanţii unor instituţii internaţionale, experţi locali şi chiar ai Ministerului Economiei au declarat că anul acesta ţara noastră intră în criză economică, iată că şi savanţii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) vin cu un scenariu trist.
Republica Moldova a intrat într-o fază de incertitudine şi instabilitate politico-economică, provocată atât de factori interni, cât şi externi. În asemenea condiţii, a precizat dumnealui, este greu de a anticipa o creştere economică.
Scenarii descurajatoare
Potrivit scenariului pesimist al INCE, anul acesta, economia Republicii Moldova se va contracta cu 2%. În schimb, preţurile vor creşte cu 8,5%, adică aproape de două ori mai mult faţă de 2014.
În timp ce mărimea reală a salariilor va scădea cu 5,5 la sută. Fluxul transferurilor băneşti de la moldovenii care lucrează peste hotare se va îngusta cu mai bine de 10%. Numărul locurilor de muncă se va micşora cu peste 30 de mii de unităţi. Drept urmare, rata şomajului va creşte de la 3,6%, în 2014, până la 4,6%.
În acelaşi timp, savanţii INCE au în vedere şi un scenariu optimist, inspirat de buna funcţionare în primele luni ale anului a industriei, transporturilor, comerţului şi semnele unui an agricol propice. Dar nici din această perspectivă nu ne putem aştepta la cine ştie ce rezultate îmbucurătoare. Creşterea economică ar putea să fie la nivelul zero. Se anticipează o reducere a numărului de locuri de muncă cu peste 26 de mii de unităţi. Rata şomajului va fi mai mare faţă de anul trecut. Remitenţele vor scădea cu aproape 7%. Salariile ar putea creşte cu doar 1%, în timp ce mărfurile şi serviciile s-ar scumpi cu aproape 6 la sută.
Salariile mici ar putea afecta economia
Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie social-economică al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care a fost prezent la lansarea publicaţiei „Tendinţe în economia Moldovei”, a declarat că sindicatele se arată îngrijorate de prognozele INCE privind tendinţele economice, îndeosebi în ceea ce ţine de evoluţia salariilor. Potrivit scenariului pesimist, salariul real în ţară noastră ar urma să se micşoreze cu 5,5%, iar cel optimist prevede o creştere neînsemnată, de doar 1%. Nu sunt de acord cu unii experţi, specialişti din ministere, a remarcat Sergiu Iurcu, care spun că majorarea salariilor trebuie să fie temperată. Chipurile, acestea ar creşte mai repede decât productivitatea muncii. Nu zic ba, parează dumnealui, dar să nu uităm că salariile în ţara noastră sunt foarte mici. Orice corelaţie dintre nivelul remunerării şi productivitatea muncii poate fi pertinentă doar în contextul unei salarizări decente. În afară de această, a mai adăugat şeful adjunct al Departamentului protecţie social-economică de la CNSM, majorarea salariilor conduce la extinderea consumului, adică sporeşte cererea, un factor primordial pentru creşterea economică.
Sindicatele au cerut un salariu minim mai mare
Aşa că, oricum ai da, este nevoie de o majorare constantă a salariilor în ţara noastră, insistă Sergiu Iurcu. Înţelegem că veniturile din bugetul de stat la momentul de faţă nu permit adausuri substanţiale la salariile angajaţilor din domeniul public. Însă în sectorul privat există posibilităţi reale de a spori veniturile angajaţilor. În primul rând, obligă legea, care stabileşte modalitatea de calculare, iar sindicatele perseverează în fiecare an pentru respectarea acestei prevederi legale. Astfel, după două luni de negocieri guvern–patronate–sindicate, de la 1 mai curent, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real urmează să fie mărit de la 1650 la 1900 de lei. Din păcate, a menţionat şeful adjunct al Departamentului protecţie social-economică CNSM, Guvernul şi patronatele nu au acceptat propunerea sindicatelor de a majora cuantumul minim garantat al sala riului în sectorul real până la 1950 de lei.
