[:md]
Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a gestionat defectuos, în 2015, banii destinați ocrotirii sănătății populației. Un amplu audit, efectuat recent la CNAM și la trei dintre cele mai mari instituții medicale din țară – Institutul de Medicină Urgentă (IMU), Spitalul Clinic Republican (SCR) și Institutul Mamei și Copilului (IMC), a scos la iveală abaterile și managementul ineficient ale Ministerului Sănătății în general și ale celor patru instituții în particular. Singurii care a avut de suferit fiind, ca de fiecare dată, pacienții, notează Actualități.md cu referire la e-medicina.md.
Datorii și manageri fără viziune financiară
Chiar dacă aprobarea veniturilor și cheltuielilor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală a fost aprobată cu întârziere, bugetul CNAM a fost unul generos în 2015 – 5,2 miliarde de lei la capitolul venituri, cu aproape 11 la sută mai mare decât bugetul provizoriu. Totodată, a fost atestată o creștere a încasărilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în cotă procentuală, cu 34 milioane de lei mai mult față de nivelul aprobat.
Prima și marea greșeală a celor de la CNAM, relevă auditul, a fost faptul că nu a asigurat desfășurarea unui proces de planificare a transferurilor de la Bugetul de Stat pentru pacienții asigurați și nu a gestionat transparent bugetul, fapt ce a dus la acumularea datoriilor. În condițiile în care mijloacele fondului de bază îi revin asistenței medicale spitalicești, anume către aceste instituții au fost înregistrate cele mai multe datorii. Astfel, în anul 2014 au fost înregistrate datorii față de toate tipurile de asistență medicală, iar în ultima zi a anului 2015, soldul acestora a atins suma de 2,9 milioane de lei. Totodată, în 31 decembrie 2015, instituțiile medico-sanitare, contractate de CNAM, au înregistrat datorii creditoare în sumă de peste 440 de milioane de lei, inclusiv pentru retribuirea muncii – 108,5 milioane, produse alimentare – 11 milioane lei, medicamente – 191 de milioane de lei și alte cheltuieli – aproape 130 de mii de lei.
Banii destinați creșterii calității serviciilor medicale s-au pierdut pe drum
O altă caracteristică a managementului ineficient se referă la programele naționale de sănătate și creștere a calității vieții pacienților, mai exact la banii din fondul care prevedea aceste măsuri de profilaxie. Potrivit cadrului legal, acestui fond îi revine un procent din veniturile Fondului asigurării obligatorii de asistență medicală. Anul trecut, mărimea fondului era de 50,7 milioane de lei, dintre care doar 13 milioane de lei au fost utilizate. Astfel, dacă în 2013 și 2014 a fost atins un nivel de executare de 73,1 și 74,5 la sută, în 2015 nivelul abia a depășit 25 de procente. În 2015 au fost tratați mai mulți pacienți decât era stabilit inițial.
Așadar, la SCR numărul a fost depășit cu 193 de cazuri, iar la IMC cu 4523 de cazuri. Acest lucru a generat cheltuieli și, implicit, datorii în sumă de 50 de milioane de lei. De asemenea, trei spitale au înregistrat datorii și către furnizori în valoare de aproape 140 de milioane de lei. O altă problemă identificată în urma auditului este că spitalele au cumpărat medicamente și produse parafarmaceutice, depășind suma limită planificată în planul de achiziții cu 49 de milioane de lei, iar totul din cauza că încheierea contractelor s-a produs până la contractarea serviciilor medicale de la CNAM și până la elaborarea devizului de venituri și cheltuieli pentru aceste servicii.
Medicamentele solicitate nu au mai ajuns în spitale
Criza nu s-a oprit însă aici. Sute de tipuri de medicamente nu au mai ajuns în spitale din lipsă de bani. Așadar, la Institutul de Medicină Urgentă, în 285 dintre 850 de bonuri de comandă-livrare a medicamentelor pentru 345 de poziții nu au fost eliberate medicamentele solicitate, iar pentru 640 de poziții au fost eliberate parțial.
Și la Spitalul Clinic Republican au fost probleme. În 430 dintre 1.308 bonuri de comandă-livrare pentru 1651 de poziții, cantitatea eliberată a fost mai mică decât cea solicitată. În același timp, la Institutul Mamei și Copilului, în 89 dintre cele 523 de bonuri de comandă-livrare, medicamentele nu au fost eliberate din farmacie, iar în 79 de bonuri, cantitatea de medicamente solicitată de secțiile spitalului nu a fost eliberată integral.
Proiectele uitate, pierdere de bani
Gestionarea ineficientă a instituțiilor medicale nu se opresc însă aici. Un bloc neutilizat al Institutului de Medicină Urgentă a generat pierderi de peste un milion de lei în 2015. Este vorba despre blocul nr.4 al Spitalului de Urgență din Capitală, a cărui construcție a costat nici mai mult, nici mai puțin de 68 de milioane de lei. Un alt proiect sortit pieririi a fost construcția Departamentului endourologie din cadrul Spitalului Clinic Republican, care urma să fie încheiată în 2014, dar care are ușile închise și astăzi.
În spatele tuturor acestor probleme și inadvertențe comise, ar sta, la prima vedere, unul dintre oamenii importanți din sistem din ultimii ani. Este vorba despre Mircea Buga.
Din 2009 până în 2015, el a deținut funcția de director al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Anume în această perioadă, mai exact începând cu anul 2013, au început problemele din sistemul sănătății, culminând cu o criză de medicamente fără precedent la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015. Iar una dintre cauze ar fi fost și implicarea oficialului în furtul miliardului. Astfel, potrivit autodenunțului din toamna anului trecut al omului de afaceri Ilan Șor, Mircea Buga ar fi transferat către Unibank, una dintre băncile implicate în delapidări, aproximativ 600 de milioane de lei, la care s-au mai adăugat, ce-i drept, și veniturile unei alte companii implicate în schemă – SA “Franzeluța”. Banca la care au fost transferați banii pentru depozitare a fost aleasă inițial fără organizarea unei licitații. După care, la insistența Curții de Conturi, licitația a avut loc. Instituția financiară a rămas însă aceeași. Mircea Buga a declarat atunci că a acționat în strictă conformitate cu legea și statutul organizației. Mai mult, Buga a spus că niciodată nu a acceptat să fie ținta presiunilor.
Ulterior, în decembrie 2014, CNAM nu a putut retrage din bancă suma depozitată de 115 milioane de lei, generând datorii către spitale în valoare de 102 milioane de lei. Banii au putut fi recuperați abia în ianuarie 2015.
E de menționat faptul că tot sub conducerea lui Buga, CNAM a început a împărți bani clinicilor private, inclusiv celor neacreditate de structurile statului. Nu este clar în baza căror principii și criterii au fost orientate circa 100 de milioane de lei pentru servicii de înaltă performanță la clinicile private, în condițiile în care spitalele publice dotate cu echipamente moderne luate în credit, nu au primit suficienți bani de la CNAM. E suficient să amintim cazul Centrului Republican de Diagnosticare, care la mijlocul anului 2015 a rămas fără bani.
E-medicina.md a încercat să ia legătura prin telefon cu Mircea Buga. Funcționarul nu a fost însă de găsit.
Între 18 februarie 2015 și 30 iulie 2015, Buga a deținut funcția de ministru al Sănătății,succedându-l pe liberal-democratul Andrei Usatîi. Ulterior, din 30 iulie 2015, el a ocupat postul de ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova. Acum, Buga este consilier al premierului Pavel Filip.
