[:md]
Evenimentele epidemiologice la moment, referitoare la confirmarea unor cazuri de febră catarală a oilor în Turcia, Macedonia, Bulgaria și România, fac necesară avertizarea publicului larg din Republica Moldova cu privire la pericolul şi evoluţia acestei boli, notează Actualități.md.
Febra catarală a oilor sau Blue tongue (Boala limbii albastre), este o boală infecţioasă endemică, de origine virotică (Bluetongue virus), încadrat în familia Reoviridae, genul Orbivirus. Ese o boală sezonieră și apare în zonele cu climă temperate, transmite un comunicat al ANSA.
Virusul prezintă o mare stabilitate. În sânge citrat la 40C își menține virulența timp de 4 ani, iar in stare liofilizată și în soluție de glicerină se păstrază activ ani de zile. Este rezistent la putrefacție.Este rezistent la acțiunea cloroformului, eterului dar sensibil la acțiunea tripsinei.
Cele mai receptive sunt oile și în deosebi cele pînă la un an rasele europene perfecționate. Bovinele și caprinele sunt destul de rezistente, manifestînduse adesea subclinic, dar pot face și infecții clinice, chiar mortale. Rasele locale sunt, în general mai puțin receptive. Îmbolnăviri cu evoluție gravă s-au semnalat și la cerbi.
Sursele de infecție sunt animalele bolnave sau trecute prin boală. Boala se transmite nemijlocit prin intermediul insectelor hematofage în deosebi țînțarii din genul Aedes și Culicoides. Țînțarii rămîn infectați pe toată durata vieții.
Perioada de incubare este de 3-7 zile dar poate dura și pînă la 80 de zile manifestînduse prin:
· la ovine evoluează acut, subacut sau avortată, debutează cu hipertermie, abatere, inapetență, apare o congestie a mucoasei bucale și nazale însoțită de salivație spumoasă și jetaj seros apoi mucos, lăcrimare. Animalul execută mișcării ritmice ale limbii și la 24-48 ore limba este puternic tumefiată (de unde și denumirea de boala limbii albastre), animalele țin gura întredeschisă. Țesutul conjuctiv la nivelul buzelor este edemațiat. Pe fondul inаlamator al mucoasei apar ulcere de 2-4 mm ușor sîngerînde. Apar pododermatite, animalul șchiopătează, refuză deplasarea, apare chiar și avulsia cutiei de corn a copitei. Apar uneori și diaree, avorturi, sterilitate, uneori torticolis.
· La bovine pe lîngă cele menționate mai sus apare și scăderea producției de lapte, pe uger pot apărea necroze circumscrise.
· La capre evoluează practic inaparent;
· La cerbi se constată febră, catar ocolo-nazal mucopurulent, tumefierea și ceanoza limbii, urmată de moarte în 24- 48 ore.
· Prognosticul este grav în forma maligă și rezervat spre favorabil în celelalte forme.
Profilaxiea prevede evitarea importului din țările contaminate, importul să se efectueze din efective indeme și după ce au trecut șase luni de la stingerea ultimului focar de boală din țara respective. Măsurile profilactice specificу vizează și lupta contra vectorilor transmițători. Mijloacele de transport se vor dezinsecta sistemic pentru a se evita întroducerea insectelor contaminate în țară.
Vaccinarea se practică în țările unde boala este fregvent înregistrată, vaccinul trebuie să conțină tipul de virus care amenință efectivul. Imunizarea se efectuează anual cu 3-6 săptămîni înainte de tuns sau montă. Combaterea prevede impunerea caratinei de gradul II cu zona de protecție pe o rază de de 100 km și zona de supraveghere de 50 km și se inpun măsurile radicale (stingere,distrugere, nimicire) de iradicare a bolii.
Republica Moldova este indemă față de febra catarală a oilor, menționăm că pe teritoriul țării nu a fost înregistrată niciodată.
Prezența cazurilor de bolă în apropiata vecinătate a țării impune o supraveghere sanitar- veterinară mai profundă, accentuată pe supravegherea statusului clinic a tuturor turmelor de animale receptive. La exploatațiile de animale receptive se vor impune măsurile igienii zoo-veterinare de rigoare și în deosebi combaterea insectelor hematofage (dezinsecția).
