[:md]
A trecut un an din momentul în care Moldova a semnat cu pompă Acordul de Asociere cu UE. În opinia mai multor experţi, acesta este un document mai mult decît controversat.
Căsătorie forţată?
Pentru prima dată, un document de aşa importanţă a fost semnat în nişte circumstanţe dubioase: negocierile, de altfel, secrete, au fost purtate de miniştri care anterior au fost demişi sub acuzaţii de corupţie.
Guvernarea nu a organizat consultări cu cetăţenii, nu a ţinut cont de interesele producătorului autohton, nemaivorbind despre faptul că au fost evitate şi discuţiile cu ţările CSI, cu toate că toate regulamentele organizației impuneau astfel de discuţii.
Pentru prima dată în istoria ţării a fost semnat un document, ce contravine Constituţiei Moldovei. El cedează o parte din suveranitate în favoarea unei structuri supranaţionale – Consiliul UE-RM, recomandările căruia au caracter obligatoriu de executare, presupun aderarea la sistemul European de securitate (blocul NATO?) şi ridicarea treptată a taxelor vamale pentru companiile europene.
Acordul a fost impus cu forţa, nici un articol pe care-l conţine, nu poate fi modificat, ceea ce doar vine să confirme gîndul că actul în cauză reprezintă o perfectare a statutului de protectorat.
Situaţia dependentă a Moldovei este evidentă şi după structura exporturilor (exportăm materie primă, importăm produse cu valoare adăugată considerabilă), şi după structura bugetului (în anul 2014, 19 la sută din buget l-au reprezentat intrările de fonduri din partea UE), şi după numărul abundent de tot felul de consilieri străini.
SUB CĂLCÎIUL PROTECTORATULUI
În prezent, după un an din momentul semnării Acordului de Asociere, Moldova se poate lăuda cu următoarele „realizări”:
– pentru prima dată a fost ucis deputatul şi cunoscutul critic al oligarhilor, Ion Butmalai;
– pentru prima dată a fost arestat şi bătut cu ferocitate deputatul de onoare al APCE, vice-preşedintele fracţiunii parlamentare, Grigore Petrenco. Împotriva tuturor liderilor ai opoziţiei au fost intentate dosare penale;
– pentru prima dată a fost exclusă din cursa electorală, cu două zile înainte de scrutin, un partid politic, cotat în rîndul alegătorilor (Patria-Rodina)….
– pentru prima dată a fost întreprinsă tentativa de a închide toate posturile TV de opoziţie (Jurnal TV, RTR, Accent TV). Mai devreme sau mai tîrziu, ele vor fi interzise. A fost interzisă difuzarea postului de televiziune rusesc “Rossia-24”;
– pentru prima dată în istoria ţării a fost furat un miliard de dolari sau mai mult de o jumătate de buget. Este de menţionat că participanţi ai furtului au fost politicieni în exerciţiu;
– pentru prima dată a fost numit în funcţie un prim-ministru cu diplomă de studii falsă şi, potrivit unor informaţii din presă, aflat în urmărire penală în FR;
– pentru prima dată sînt lichidate trei bănci, una dintre care este bancă de stat;
– pentru prima dată în istoria Moldovei, bugetul de stat – un document politic de bază – a fost adoptat fără participarea Parlamentului;
– pentru prima dată în istoria ţării, secretarul general al Consiliului Europei numeşte deschis Moldova „stat capturat de oligarhi”, adică oligarhat. Altfel spus, Europa recunoaşte că a semnat asocierea cu oligarhii;
– pentru prima dată, acelaşi domn T.Jagland a recunoscut Moldova drept pericol pentru securitatea întregului continent european;
– în decurs de un an de zile s-au perindat trei guverne, ceea ce este o evidenţă a crizei legitimităţii;
– pentru prima dată, din anul 1990, în Moldova a avut loc un miting de amploare, în centrul capitalei, care a adunat 40-100 mii de participanţi (platforma DA), şi mitingul partidelor de stînga PSRM şi PN (circa 120 mii);
– pentru prima dată în istoria ţării, 87% din cetăţenii Republicii Moldova consideră că ţara noastră se mişcă într-o direcţie greşită. Încă un record – 90 la sută din cetăţenii chestionaţi nu sînt mulţumiţi de situaţia economică din ţară. Sînt nişte date ale sondajului organizat de CBS-AXA în septembrie, 2015. [1]
Fapte evidente
Studii şi monitorizări din partea organizaţiilor internaţionale confirmă eşecul, dacă nu și prăbușirea instituțiilor democratice.
În premieră din anul 1991, Moldova a fost numită ţara cu cel mai corupt sistem judiciar (potrivit raportului Forumului Economic Mondial 2014-2015). [2] Aceste date sînt parţial confirmate şi de „Freedom House”. Justiţia conform FH a degradat de la 4,50 puncte, în anul 2013, pînă la 4,75 puncte, în anul 2015.
Un dezastru total se înregistrează la capitolul libertatea presei. Potrivit rezultatelor studiului desfăşurat de organizația „Reporteri fără frontiere” care anual prezintă „Indicele mondial al libertăţii presei”, în anii 2013-2014 Moldova deţinea poziţia a 56-a în clasament. Totuşi, în anul 2015, noi ne-am retras pe locul 72, acumulînd doar 27.85 puncte. Primele poziţii au revenit, tradiţional, Finlandei, Norvegiei, Danemarcei. Apropo, Mongolia, de care le place atît de mult să-şi bată joc „euroguvernatorii” noştri, ne-a depăşit detaşat. În anul 2015, ea deţine locul 54, Namibia – locul 17. [3]
Potrivit datelor Freedom House, mass-media în Moldova nu este liberă (5.25 puncte), majoritatea posturilor TV aparţin oligarhilor!
Situaţia privind corupţia este şi ea gravă. Indicele de percepere a corupţiei a degradat (acesta este prezentat anual de organizaţia Transparency International). Dacă, în anul 2013, Moldova se situa pe locul 102 acumulînd 35 puncte, în 2014 deja pe locul 103 în lume. Apopo, Mongolia ne depăşeşte şi aici – ea se situează pe locul 70. [4]
Este departe de a fi idilică şi situaţia cu democraţia. Potrivit datelor Organizaţiei „Freedom House”, care mereu a ţinut isonul alianţei de guvernare, „rezultatul democratic” general al ţării noastre, în anul 2013, cel de 4,82, atestă un regim semiautoritar în ţară. În anul 2015 are loc o uşoară degradare (4,86). Însuşi autorul raportului pentru Moldova este de părere că indicele ar trebui să fie mult mai prost. Totuşi, experţii pro-europeni din RM au păstrat tradiţia şi au majorat notele. Şi chiar cu toate favorurile acordate, indicele final indică asupra faptului că Moldova se află la un pas de dictatură, care începe cu indicele de 5 puncte. [5]
Acelaşi lucru îl susţine şi „British Legatum Institute”. Această organizaţie prezintă anual aşa-numitul “indice al democraţiei”. Şi dacă în anul 2012 noi ne aflam pe poziţia a 67-a în lume, în anul 2014 ne-am pomenit deja pe a 69-a. O degradare de 2 poziţii. Veţi rîde, dar şi aici Mongolia ne-a depăşit – locul 61! [6]
Degradarea are loc şi la categoria competitivitate economică
(The Global Competitiveness Index 2015-2016, WEF) de la locul 82 (anul 2014) pînă la locul 84 (2015).
Media Moldovei de 4 puncte este cea mai modestă printre ţările CSI! (după Kîrgîzstan). Stăm cel mai prost cu inovaţiile (locul 130) şi nivelul de complexitate a mediului de afaceri (business sofistication) (locul 127). [8]
Este evident că Acordul de Asociere a stimulat prăbuşirea economiei şi a institutelor democratice. După cum consideră cunoscutul analist american Vlad Socor, pentru prima dată în 20 de ani de independenţă putem constata şutul democraţiei şi statalităţii în Moldova, datorită cărui fapt unirea cu România devine o opţiune reală şi o ieşire din criză. [7]
Chiar vom admite un astfel de scenariu?!
Notă: Discursul din cadrul conferinţei Internaţionale „Acordul de Asociere între Republica Moldova şi ţările Uniunii Europene: rezultatele primului an de implementare”. 28 septembrie, 2015, or. Chişinău, Republica Moldova
