[:md]
În ultimul timp, au devenit tot mai vizibile tentativele disperate ale unioniştilor de a impune societăţii moldoveneşti propria agendă, propria atitudine dispreţuitoare faţă de Moldova, moldoveni, Uniunea Euroasiatică.
Situația se agravează
Activismul lor s-a intensificat atît de mult, încît unii analişti au început a vorbi absolut serios despre eventualitatea unirii în anul 2018, cînd se vor împlini 100 de ani de la „marea unire”.
În favoarea unioniştilor concurează un grup întreg de factori, care creează un pericol imens pentru existența statului suveran R. Moldova:
Agravarea situaţiei pe perimetrul estic al Europei/frontierele FR.
Dacă vreo doi ani în urmă, concepţia naţională de securitate a SUA aprecia regiunea Oceanului Pacific în calitate de prioritate strategică, fiind evident orientată spre imobilizarea şi slăbirea Chinei, criza economică şi-a adus ajustările sale. America şi-a modificat radical strategia, orientîndu-se spre Rusia, care, din punctul său de vedere, este mai fragilă şi cu care SUA nu sînt conectate economic în măsura în care sînt de Beijing. Deci, şi pierderi vor fi mai puţine. Anume de aceea, în ultimele luni, în Polonia, Ţările Baltice şi România a crescut de cîteva ori numărul tehnicii militare grele.
Pentagonul deja îşi instituie fondurile pentru combaterea propagandei ruseşti, impunînd acest lucru şi UE. NATO încearcă să-şi apropie la maximum infrastructura militară de graniţele Rusiei. Aici rezidă explicaţia şi pentru lovitura de stat din Ucraina, şi războiul din Donbass, şi tensiunile cu Turcia, şi intensificarea războiului din Siria.
La 28 ianuarie, pe site-ul Alianţei Nord-Atlantice, a fost prezentat documentul vizavi de planurile organizaţiei pentru anul imediat următor. http://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_127331.htm
Potrivit documentului afişat, la rugămintea Guvernului moldovenesc, NATO va ajuta la elaborarea Strategiei de Securitate Naţională şi la modernizarea forţelor militare. Nu este exclus că teritoriul nostru este privit în calitate de cap de pod militare pentru NATO şi SUA pe fundalul confruntării cu Rusia. De aceea Washingtonul (cu siguranţă, pentru careva promisiuni concrete din partea autorităţilor RM) a sprijinit guvernul nelegitim al Moldovei. Avem aici un joc geopolitic, în cadrul căruia este important a-ţi rezerva o anumită porţiune din “curte adin spate” a Rusiei, aşa cum s-a produs cu Georgia şi Ucraina.
Evident că acest obiectiv al NATO poate fi atins mult mai uşor să faci prin unire…
Interesul SUA pentru consolidarea aliaţilor săi din „Europa nouă” – Polonia, România, Bulgaria – împotriva propriilor săi aliaţi mai încăpăţînaţi din „Europa veche” (RFG, Franţa), care nu doresc nicidecum să se alăture la acordul transatlantic cu privire la zona de liber schimb comercial cu poziţii de lider pentru Washington. În rezultatul acestui proiect, Moldova este oferită României, iar Ucraina este privită ca un element al unui proiect mai amplu — “Marea Rzeczpospolita”. Despre lichidarea ţării noastre scrie deschis Centrul Analitic influent din SUA „Stratfor”, supranumit şi FBI-ul tenebru (vezi prognoza geopolitică de la Stratfor pentru anii 2015-2025).http://www.noi.md/ru/news_id/78197)
Raportul Stratfor confirmă supoziția că elitele americane, de facto, au decis viitorul Moldovei. În acest context, Polonia este instigată împotriva Germaniei, iar România şi Ţările Baltice – împotriva Rusiei. Însăşi Germania este supusă unei presiuni dure: sînt aplicate amenzi de miliarde faţă de „Wolfswagen” şi cîteva bănci germane, se creează impedimente pentru construcţia conductei de gaz „Nord stream-2”. În acelaşi timp, SUA au blocat „South stream” (aici au acţionat bulgarii şi românii) şi „Turkish stream” (Ankara a doborît la momentul potrivit avionul rusesc SU-24). Scopul este dublu — să slăbească şi Rusia, şi Europa (RFG), consolidînd dependenţa acestora de SUA.
Criza economică mondială impune necesitatea de a căuta cu disperare forţă de muncă proaspete, noi teritorii, resurse şi pieţe. România, care a pierdut 3 milioane de braţe de muncă, în perioada 2007-2015, are acută necesitate de a compensa lipsa acestora. Lucru care poate fi uşor realizat, practic gratis, pe seama RM.
Falimentul efectiv al statalităţii moldoveneşti şi, drept urmare, dezamăgirea pe care o simt mai mulţi dintre cetăţeni referitor la viitorul ţării lor. În acest context, merită să ne amintim şi despre miliardul furat, şi despre corupția în justiție, şi despre oligarhizarea totală a sistemului. Şi pe acest fundal ni se demonstrează cum DNA-ul românesc pune la închisoare politicieni, cum în România chipurile cresc salariile şi pensiile… Şi ce ar trebui să creadă cetăţeanul moldovean? Corect! În România, cea mai săracă şi mai coruptă ţară din UE, situaţia este mult mai bună. Poate s-o luăm şi noi într-acolo?
Instaurarea, începînd cu anul 2009, a controlului dur din partea SUA şi, parţial, a României, asupra elitelor moldoveneşti de dreapta din AIE, care, plus la toate, promovează viziuni unioniste. Pentru asigurarea controlului deplin asupra ţării, SUA insistă asupra numirii unui procuror şi preşedinte al Băncii Naţionale, veniţi din Europa. Interesant, la ce le-ar trebui toate astea?
Slăbirea evidentă a vecinilor Moldovei. A crescut simţitor fragilitatea vecinilor Moldovei, care nu erau interesaţi de dispariţia sa şi de creşterea influenţei României. Ucraina şi FR s-au împotmolit în confruntare geopolitică. Însăşi Ucraina, nu fără suportul SUA, a pierdut insula Şerpilor, cedată României, şi Crimeea, care a trecut în componenţa Federaţiei Ruse.
Rusia s-a văzut impusă să se implice în războiul din Siria, este în prag de confruntare militară cu Turcia şi se află sub sancţiuni dure din partea UE şi SUA. Iugoslavia a fost zdrobită. Ungaria este supusă ea însăşi sancţiunilor şi unei presiuni serioase din partea birocraţiei europene. Ceilalţi vecini sînt aliaţi ai SUA. Chiar şi Transnistria trece printr-o criză serioasă, Şevciuc fiind un actor ce manifestă loialitate față de Washington. În curînd, Acordul despre Liber schimb Comercial va începe să funcţioneze şi aici…
Trei argumente
Dacă adepţii unirii fac totul pentru a nimici definitiv Moldova, unii analişti, dimpotrivă, continuă să reflecteze vizavi de caracterul utopic al anschluss-ului. Astfel, în mod conștient sau inconştient, ei încearcă să reducă vigilenţa cetăţenilor, să creeze condiţii cît mai confortabile pentru activitatea unioniştilor, să preîntîmpine contracțiunile faţă de aceştia.
Aceşti domni, încercînd a dezminţi pericolul unirii, argumentează, de regulă, prin trei dovezi, care, în principiu, nu rezistă criticii.
Imposibilitatea anexării RM din aspectul dreptului internaţional şi geopoliticii regionale. Chipurile, unirea vine în contradicţie cu Acordurile de la Helsinki, în special cu cel privind inviolabilitatea frontierelor. Plus la aceasta, vecinii nu o vor permite etc. Răspunsul nostru este simplu: nu mai există nici un fel de Acorduri de la Helsinki! Frontierele în Europa s-au schimbat demult. Germania s-a unificat, Ucraina şi Georgia au pierdut o parte din teritoriile lor, Iugoslavia şi Cehoslovacia au dispărut. Și care e problema dacă va dispare și R.Moldova?
Despre vecini deja am vorbit. Recent, subiectul unirii, în premieră, a trezit interesul preşedintelui RFG! Prim-ministrul României (apropo, fost comisar european) a declarat că guvernul pe care îl conduce va promova idealurile unirii. Şi Dacian Cioloş, acest eurofuncţionar experimentat şi protejat al lui Soros, fără un accept de „sus”, nu ar fi purtat discuţii la aşa subiecte delicate. Este și asta o probă că anschlussul este activ discutat în cancelariile occidentale.
Nedorinţa elitelor din Moldova de a se uni, deoarece vor pierde accesul la treucă. Aici, în genere, miroase a absurd. Care elite? Cine se va împotrivi? Mihai Ghimpu şi Dorin Chirtoacă (PL)? Maia Sandu (PDA)? Platforma „DA”? Ion Sturza? Iurie Leancă (PPEM)? Vlad Plahotniuc (PDM)?
„Păpuşarul” a promis personal unirea către anul 2019, lucru relatat, nu demult, de vice-preşedintele PL, Veaceslav Untilă!
Sandu şi Sturza, practic, simultan, acum cîteva zile în urmă, au susţinut ideea unirii, înaimntînd și planuri de atingere a acestui deziderat.
La 24 ianuarie, Chirtoacă a poposit la Iaşi cu ocazia sărbătorii „Micii Uniri”.
Mîna dreaptă a lui Leancă, Eugen Carpov, a recunoscut şi el că ideea unirii trebuie să fie examinată acum, mai ales în condiţiile de aprofundare a crizei.
Ultimul argument invocat de acești analiști -nedorinţa poporului de a se uni.
Aici lucrurile stau mult mai simplu. Potrivit sondajelor, idea de unire este acceptată de 21 la sută din cetăţenii Moldovei. Pentru comparaţie: în perioada 2010-2013, raportul era de 8-12%. Adică s-a produs o creştere de două-trei ori a numărului adepţilor unirii! Peste 500 mii de cetăţeni ai Moldovei deţin paşapoarte româneşti. Românii deja vorbesc deschis că, avînd atîţia cetăţeni pe teritoriul Moldovei, ei sînt obligaţi să-i apere, inclusiv opţiunea europeană a acestora. Inclusiv, prin metode militare, aşa cum, chipurile, a făcut-o FR în Osetia, Crimeea ş.a.m.d.
După 25 de ani de mizerie, haos şi corupţie, din cauza fricii persistente de război, oamenii pur şi simplu vor scuipa în aşa zisa independenţă.
Elitele vor face acest lucru pentru 30 de arginţi. Iar cetăţenii o vor face de dragul pensiilor de 300 de euro şi a salariilor de 500 de euro.
Or, aşa se vorbea în spoturile unioniste, difuzate nu pe aiurea, ci chiar la „Moldova-1”…
