ry.jpg

[:md]

Din 2007 și pînă în pre­zent R. Mol­dova a bene­fi­ciat de aju­tor finan­ciar în sumă de 782 de mili­oane de euro  prin inter­me­diul instru­men­te­lor euro­pene de veci­nă­tate, ceea ce repre­zintă o sumă anu­ală de aproape 37 de euro pe cap de locu­i­tor – suma cea mai ridi­cată din toate țările din veci­nă­ta­tea estică a UE, se arată într-un raport al Cur­ții de Con­turi Euro­pene (CCE). În ace­lași timp, rezul­ta­tele audi­tu­lui rea­li­zat de insti­tu­ția euro­peană arată că banii au fost uti­li­zați cu defi­ciențe și nu au gene­rat schi­mă­rile scon­tate pen­tru îmbu­nă­tă­ți­rea nive­lu­lui de trai al popu­la­ției R. Mol­dova, iar unul din­tre fac­to­rii de bază este „lipsa voin­ței poli­tice”, scrie Ziarul de Gardă.  

Con­clu­zi­ile rezumă că Comi­sia Euro­peană tre­buia să fie mult mai strictă atunci cînd eva­lua res­pec­ta­rea con­di­ți­i­lor de către guver­na­rea de la Chi­și­nău, iar acor­da­rea unor fon­duri supli­men­tare ca sti­mu­lent nu a fost jus­ti­fi­cată pe deplin.

Repu­blica Mol­dova este în con­ti­nu­are cea mai săracă țară din Europa . De la dobîn­di­rea inde­pen­den­ței, popu­la­ția sa a scă­zut în prin­ci­pal din cauza ratei reduse a nata­li­tă­ții, pre­cum și a ratei ridi­cate de migra­ție a for­ței de muncă, iar remi­te­rile de bani au ajuns să joace un rol impor­tant în viața eco­no­mică și soci­ală a țării, con­stată Cur­tea.

Refe­ri­tor la situ­a­ția din sec­to­rul ban­car, Comi­sia a sta­bi­lit că pînă la momen­tul audi­tu­lui, des­fă­șu­rat între mar­tie 2015-februarie 2016, „ancheta penală pri­vind fra­uda ban­cară nu avan­sase foarte mult și nu fusese ela­bo­rată nicio stra­te­gie pen­tru recu­pe­ra­rea bani­lor”.

De ase­me­nea, pro­gra­mele de spri­jin buge­tar sec­to­rial nu au fost sufi­cient de bine ali­ni­ate la stra­te­gi­ile națio­nale, iar modul în care au fost sta­bi­lite buge­tele pen­tru aceste pro­grame de spri­jin era și el lip­sit de cla­ri­tate.

Pînă în pre­zent au fost plătiți  28,2 mili­oane de euro, indi­ca­to­rii inter­națio­nali arată însă că Repu­blica Mol­dova a înre­gis­trat puține pro­grese în ceea ce pri­vește reforma sec­to­ru­lui jus­ti­ției și com­ba­te­rea corup­ției.

Rapor­tul pe 2014-2015 pri­vind com­pe­ti­ti­vi­ta­tea la nivel mondial (Glo­bal Com­pe­ti­ti­ve­ness Report) a pla­sat Repu­blica Mol­dova pe locul 141 din 144 pen­tru inde­pen­dența sis­te­mu­lui său judi­ciar.

Con­form Insti­tu­tu­lui de Poli­tici Publice, încre­de­rea cetă­țe­ni­lor în jus­ti­ție a scă­zut în ulti­mii zece ani, de la 41 % la 23 % la sfîr­și­tul anu­lui 2014.

Mol­dova a pier­dut teren în cazul Indi­ce­lui de per­cep­ție a corup­ției, cal­cu­lat de orga­ni­za­ția Trans­pa­rency Inter­na­tio­nal: în 2012 s-a cla­sat pe locul 94 din 176 de țări, iar în 2015 cobo­râse pe locul 103 din 168 de țări. Sec­to­rul jus­ti­ției era per­ce­put de cetă­țe­nii mol­do­veni ca ocu­pând locul al doi­lea din punc­tul de vedere al nive­lu­lui de corup­ție, după poli­ție.

În cadrul spri­ji­nu­lui buge­tar sec­to­rial din dome­niul sănă­tă­ții, au fost plătiți 43,5 mili­oane de euro, ceea ce repre­zintă 99,2 % din buget. Pro­gre­sele rea­li­zate rămîn în urma aștep­tă­ri­lor în ceea ce pri­vește pro­tec­ția finan­ci­ară (și anume, măsura în care per­soa­nele sunt pro­te­jate împo­triva con­se­cin­țe­lor finan­ci­are ale pro­ble­me­lor de sănă­tate) și în ceea ce pri­vește echi­ta­tea în finan­ța­rea sis­te­mu­lui de sănă­tate. Acce­sul ine­gal la ser­vi­ci­ile de asis­tență medi­cală este în con­ti­nu­are o pro­blemă.

Continuarea materialului pe Ziarul de Gardă

ПОДЕЛИТЬСЯ